La Pufossu

The Habbits (ep. 1)

2009-07-15T12:45:00.001+03:00

Încălzit în mod global

2009-07-14T14:31:00.004+03:00

În ultima vreme nu mi-am mai făcut temele şi nu am mai stat pe bloage. În consecinţă, am pierdut multe. Dar am şi făcut una, alta. Deci chestii vor urma cu siguranţă, în zilele ce va să vină. Amin.
În altă ordine de idei, dar păstrând logica ideilor anterioare, oarecum logic... am auzit de un anume Sandu. Cică Sandu e investigator particular, cum ar zice unii sau ochi privat, cum l-ar numi în State. Dar el e mioritic. Aşa că el rămâne un simplu Sandu, cu obligaţii cvasi-poliţiste. Cică am dat de episodul unu', pe la Pisi pe blog. Sandu e un detectivist care, din câte aflăm, stă în chirie. Bun... pare plauzibil. E cam în aceeaşi situaţie ca unii manelişti care stau cu toată şatra chiar şi la vârsta la care maturitatea trebuia să îi lovească în cap şi să se apuce de romanţe în colaborare cu artişti consacraţi, precum Paula Seling. Ba, stai... unii au făcut asta...

„Sandu e detectivul pe care-l cauta madamele la nevoie.

Sandu are burta si traieste intr-o cutie de chibrituri, la etajul intai al unui bloc uitat de bombardament.

Sandu e prietenul lui Eclipsa. Si al neveste-sii.

Sandu aterizeaza aproape in fiecare dimineata pe stratul de flori al bunicii de la parter. Dar Sandu e un delicat.

Sandu supravietuieste (surprinzator) in fiecare cerc in care se invarte si e mai aprig decat pare.”

Şi cum bine zis-a când a zis, povestea trebuie să meară mai departe. Stai... asta era în reclamă la Timişoreana... Show-ul va merge mai departe. Ăsta era Freddy Mercury... Oricum, tre' să mai auzim de Sandu, aşa că fac trimitere once again la începutul unul bildungsroman cu accente de nuvelă, povestită prin ochii unui mioritic Sandu. Care e şi prieten cu Eclipsă. Şi cu nevastă-sa.

Tot în altă, oarecum aceeaşi ordine de idei, imbecilii nu mai scot jocuri bune pentru sclavii lor, cei fără de viaţă. Fiindcă purtam nişte discuţii aprinse urcând un drum abrupt printr-o pădure, weekend-ul ăsta, am stabilit că nu se mai fac jocuri bune. Nu se mai fac decât porcării sau rahaturi care cer prea multe chestii calculatorului tău trântit direct pe biroul tău parcă din paleolitic. E nou. Dar nu merg multe pe el. Că trebuie mai bun. Mai scump şi mai puternic. Doar ca mai apoi, pe când îl iei, să scoată altul, mai bun şi tot aşa... Ce labă. Alta era ideea paragrafului ăsta şi anume că imbecilii nu se mai pot distra, nu mai pot fi prinşi în ardoarea unui joc, aşa cum o făceau pe vremuri, aşa cum Quake a zguduit tocilari de pretutindeni, cum Starcraft sau Duke Nukem au adus lacrimi în ochi sau aşa cum Counter Strike a revoluţionat copilării. Mă rog, aş zice că i-au compromis sexual pe copiii ăia care stăteau ore în şir în internet cafe-uri. Da, eram unul dintre ei. Da, eram captivat şi da, eram mai ceva ca Sherlock Holmes atunci când era să găsesc prin casă bani ca să mă duc la o tură de CS (câsî), pentru cei care foloseau prescurtarea asta mai mult decât foloseau "mulţumesc" sau "foame" sau "au!". Fără jocuri ca astea, fără instrumente de pierdere a timpului în masă, nu vor mai putea exista fenomene precum cel din video-ul de mai jos. Acesta este un tribut adus tuturor celor care la un moment dat în hypermarket, au crezut că acea chiflă pe care o ţineau în mână era o grenadă şi că foarte uşor pot doborî inamicul din celelalt capăt al culoarului, în acelaşi timp fiind loviţi de mama lor - pesemne că era "friendly fire" activat...

Cil

2009-06-28T08:33:00.004+03:00

Starea de cil este deseori o stare ignorata. Si starea de cil ma face sa incep postarea asta destul de gay. Duminica, dimineata, fix dupa ploaie in mod normal ar trebui sa fie destul de misto. Da' de unde! Duminica, dimineata, fix dupa ploaie lucrez. Dar ce se aude? Se aude Michael. Mult Michael, peste tot Michael, MTV - Michael, VH1 - Michael, OTV - Michael, Realitatea - Michael, Antena 3 - Michael... Ce iti mai poti dori? E maratonul Michael Jackson pe care si-l doreau toti fanii inraiti. Moare omul si brusc ii cresc vanzarile. A murit Laura Stoica si toti o plangeau. Daca stiau cum arata e deja alta treaba. Ei aveau la status piesele ei si puneau si slagarele ca ton de apel, sa se stie! Moare Michael si ce aud in troleu de pe telefonul unui pustan de maxim 12 ani? Nu, nu manele, nu, nu Play & Win, nu, nu Inna, nu, nici noul hit Dj Rynno cu a lui Sylvia, ci Thriller. Da, alta data ar fi fost cool. Acum e doar... E doar. Cat de multe personalitati trebuie sa moara pentru ca lumea sa isi intre in ritm? Oare daca moare Basescu (la faza asta 2 si 1/4 o sa fie pe faza, la fel si Sereiu') o sa voteze lumea cu PD-L, exclusiv? Oare daca moare Mircea Badea o sa isi puna toti inregistrari cu emisiunea lui pe telefon? Oare o sa isi faca toti freza ca a lui si o sa ii foloseasca MAI DES vorbele-i de duh? Dar daca ar muri DDD? Emisiunea sau omul, ca e tot aia. Oare ce ar fi? Doliu national? 400.000 de oameni la inmormantare? Cand a murit Silviu Brucan a fost si el luat in seama in sfarsit. "Da, dom'le... multa dreptate avea domnul Brucan...". Da. Avea. Cand traia nu era tare mult bagat in seama, dar fie, treaca de la noi.
Oare de ce ar mai fi nevoie sa ne revenim si sa nu mai fim atat de aroganti? O palma? Doua? Amandoua? (Ce bine-mi vine tricoul asta!) Si in orice caz, moare omul si apoi il faci zeu. Toti suntem niste Biserici. Canonizam omul dupa moartea lui. De ce sa fie sfant si recunoscut in timpul vietii? Lasa-l! Lasa-l in anonimat toata viata, eventual arunca, de ce nu, cu pietre in el si da-l afara din oras, goneste-l din cetate, da-i foc sau razi de el. Te rog eu, razi de el! Ca dupa ce moare ii iei simfonia si faci bani grei pe ea, eventual ii iei operele de arta si le duci la muzeu sau, mai bine, le dai la colectionarii de arta pe bani grei si-ti iei apartament cu mansarda in Paris sau New York. Daca e om de stiinta goneste-l si arde-i scrierile, eventual da-i foc in ceva piata publica si da vina pe "Voia Domnului", deoarece asta e, de regula, un argument solid si foarte bine fundamentat.
Oameni buni... Cititi o carte. Cil!

Perioadă de convalescenţă

2009-06-18T01:34:00.002+03:00

Poate că dacă cineva îmi spunea că o să fiu atât de hodinit după licenţă, m-aş fi apucat să o fac mult mai repede. Poate dacă cineva îmi spunea că o să zic chestia asta m-aş fi crezut şi eu. Poate că dacă nu lucram în timpul ăsta aş fi terminat-o de mult timp. Poate că mint. Poate că nu. Poate că era cazul să mă angajez mai repede şi poate că ar fi fost mai oportun să mă nasc cal. Poate că am tras la fel de mult ca unul. Poate că nu aveam bulanul necesar să o termin dacă nu trăgea lumea de mine la o şedinţă de comitet de revigorare a Paulului pierdut. Poate că m-am băgat în prea multe. Poate nu le duceam pe toate la bun sfârşit şi poate că acum încă eram sechestrat de un morcov şi poate că nu eram cu toate acasă. Poate că nici acum nu sunt. Poate că sunt leneş şi poate că nu am salvare. Poate că sunt prea leu şi poate că îmi place să se tragă de mine. Poate că acum o să mai trec şi eu prin Le General şi poate că o să îmi amintesc cum e să fi beat, ca tot studentul. Poate că s-a dus şi studenţia şi poate că acuma începe viaţa, cică. Poate trebuie să mă apuc să fac serios. Poate că mă gândesc, totuşi, prea departe. Poate că tre' să-mi văd de treabă. Poate că nu am mai scris de mult pe blog şi poate că era chiar timpul să mai dau şi eu pe la birtu' ăsta a meu. Poate că vă era dor. Poate că nu. Poate că mie îmi era. Poate că trebuie să-mi mai schimb tema blogului şi poate că acum o să fac ceva cu el. Poate că tot nu-mi pun AdSense. Poate că e un căcat. Poate că mă termină psihic serviciul şi poate că acum gândesc haotic. Poate că nu mi-am mai văzut prietenii de prea mult timp şi poate că nici ei nu m-au mai văzut cam tot de atâta timp. Poate că am prea multe mailuri necitite şi poate că aş bea o bere la Motoare. Poate că mi-e dor de Bucureşti şi poate că mă duc. Poate că mai iau lume cu mine. Poate că n-am bani, mai bine şed pe curu' meu. Poate că dacă nu-mi zicea Cătă de Chickenfoot n-avea ce să ascult zilele astea. Poate că-mi iau albumul lor. Poate că sunt geniali. Poate că sigur. Poate că aveam nevoie de stresul ăsta ca să am 4 idei geniale. Poate că ar fi cazul să fac ceva cu ele. Poate că o să aibă mare succes. Poate. Poate că ar fi cazul să mă mai uit şi eu la un film şi poate că ar fi cazul să-mi desfac berea asta. Poate că stă prea bine nedesfăcută. Poate că nu merge după vin. Poate că Babanu' nu e vin. Poate că e poşircă. Poate că o să mă doară stomacul. Poate că ar sta mai bine juma' de oră la rece. Poate că ar fi cazul să mai pornesc şi eu televizorul. Poate ar fi cazul să răspund la mesajul de mai înainte. Poate mă culc. Poate că mă duc la mare. Poate că mâine n-a mai fi atât de cald şi poate că totuşi desfac berea aia.

Bărbatul şi micile sale scăpări

2009-06-10T17:44:00.006+03:00

Client: Cojak Suits, UK.

Cerinţă: Awareness.

Soluţie:

Copy: "WE'VE DONE EVERYTHING IN OUR POWER TO MAKE MEN LOOK GOOD. THEN AGAIN, WE'RE MEN."

Vizual:

Reacţia de după nu poate fi descrisă în cuvinte.

Du-te cultivă-te, bă copac!

2009-06-06T20:40:00.005+03:00

(Mai bine o consulţi de aici)

Shukar Collective - Malademna (versuri)

2009-05-29T01:25:00.003+03:00

Dacă credeai că ştii ce zice în piesă, te înşelai amarnic. De fapt cei de la Shukar Collective NU zic lubeniţa, cicalomeniţa, în refren. Interesant. N-aş fi zis. N-aş fi zis nici că pot băga un post atât de retardat... Dar păţăşti.

(Alandarele , Alandarele) [x2]

Alandarele , Alandarele tagreghereghe rantale
Targreghereghe rantale ranlanataran
Ha reghe reghhe lat rairam , tai reghe reghe lat rairam
Tai reghe reghe lat rairam , pa ranaram taram
Ha reghe reghhe lat rairam , tai reghe reghe lat rairam
Tai reghe reghe lat rairam , pa ranaram taram (all x2)
Yo ma jodi entapii , tairagadagaraaaam
Tiganii ia banii , tairagadadaam
Cand tiganii ia banii , tairagadagaraaaam
Preferi sa dai banii , tairagadadaam
Dareghe reghe rantairam , reghe reghe rantairam
Reghe reghe rantairam , banii cant la moara
Dareghe reghe rantairam , tairagadagaraaaam
Sala moratele cuivaa , tairagadagaraaaam

Ai lele laaa , pananaaa , ai lelelaa tanananaaa X 4

Ha reghe reghhe lat rairam , tai reghe reghe lat rairam
Tai reghe reghe lat rairam , pa ranaram taram (all x2)

Malademna piulita , daaradadaaaam
D'ama calomenita , daradadam
Malademna piulita , daaradadaaaam
D'ama calometia , daradadam (all x2)

Ai lee , bam bam (lee bam bam)
Malademna cunashai?
Ai lee , bam bam (lee bam bam)
Bragada lagada lagada aoi

AA paireghedam , paireghedam , paireghedam
Areghedam paidam , stap poin (x2 fade)
Pareghe rap tairam , pairegherap tairaam pareghedam
Pareghe rap tairam , pairegherap tairaam pareghedam

Shukar Collective - Malademna
Asculta mai multe audio Muzica »

Sfat pentru companiile de pe Twitter

2009-05-27T02:24:00.001+03:00

Google search: How to use twitter for marketing and PR?

Google result: http://howtousetwitterformarketingandpr.com/

The weight of the world

2009-05-24T21:30:00.003+03:00

No, şi după cum bine am tăcut în ultima vreme şi nu am zis nimic, zic acum: bag pula!

Ce bine-i să nu fi presat de nimic. Ce bine e să nu ai deadline-uri. Ce bine e să nu ţi se bage de vină pentru tot ce faci. Ce bine e să faci totul corect şi să fie totul bine. Ce bine că nu ţi se vorbeşte pe tonuri de persoane cu toane. Ce bine că am semnal în centrul oraşului. Ce bine e să prinzi autobusul după care fugi fiindcă e bine că şoferul nu e retardat, ce bine e că următorul n-a venit în 20 de minute. Ce bine e să mânânci ce îţi place, ce bine e să îţi rămână şi ţie desert, ce bine e...

Ce bine e că lumea are nişte aşteptări de la tine pe care ar fi bine să le ai şi tu. Ce bine că nu mai ai decât câteva zile ca să termini ce trebuia terminat acum mult timp. Gen.

Buena Vista Social Club - Rhythms del Mundo - Clocks (Coldplay)

Noapte albă proiectată să reziste

2009-05-17T12:45:00.004+03:00

De ce îi spune noapte albă? E neagră, dar e nedormită. E noapte irosită, e o noapte petrecută în alt fel decât dormind-o, e o noapte tărăgănată prin centrul oraşului în căutare de lucruri de făcut, e o noapte în care poţi merge la un muzeu deschis cu ocazia nopţii albe despre care vorbesc acum şi despre care tot încerc să explic că nu are cum să fie albă, e o noapte în care poţi sta în curtea muzeului de artă, lângă un ceaun plin cu carne de porc, lângă un bărbat la 86 de ani care o găteşte şi care, vorba lui Cătă, pare că ştie ce face, lângă nişte doamne extrem de drăguţe care încercau să satisfacă poftele studenţilor de la rând, precum şi pe-a artiştilor fomişti, precum şi a animalelor care aveau pile şi se băgau în faţă. E o noapte pe care ai fi putut să o petreci în Bulgakov, lângă acea minunată bere Harghita (zisă Heineken), e o noapte în care faci 4 cârcei, e o noapte în care lumea îşi aduce aminte că ţi-a fost frică de gem, e o noapte în care te plimbi pe treceri de pietoni desfinţate, e o noapte în care îţi dau năvală amintirile atunci când îi asculţi pe cei de la Palatka Gypsy Band în acţiune.

E o noapte în care semnul tău la jocul de cărţi e să te uiţi în ochii fetei, iar al ei e să facă precum vrăjitoarea Samantha, e o noapte în care se face o ultimă comandă la ora 2:30 şi e o noapte în care provoci lumea la o plimbare nocturnă. E o noapte în care, până la urmă, ajungi să dormi. E noaptea celei mai bune zi.

În altă ordine de idei, au revenit mesajele de la 123. Ce mă bucur. Oarecum în aceeaşi ordine de idei, oamenii nu se pot abţine să nu comenteze sau să nu se bage în seamă atunci când e de "potolit" un copil. Pe lângă faptul că e prima reclamă filmată cu camera ascunsă, mai e şi absolut genială pe deasupra. Felicitări NEXT.

Pe YouTube, la video, un comentariu m-a terminat psihic: "fake în plm..se aude prea bine vocea interlocutorilor"... Da, sunt sigur că tehnica încă nu permite chestia asta, de unde un anume bou poate trage concluzia că e "fake". Ador secţiunile de comentarii. De la orice.

Citate celebre (ep. 1)

2009-05-14T16:47:00.007+03:00

Voi începe un episod de citate celebre pe blog, odată cu această postare. În ce constă acest serial? Voi pune sus câteva citate ale unor oameni celebri din underground sau din mainstream. La ce mă refer? Păi, hai să văd dacă prezentând primul om celebru vă zice ceva: Gore. Nu din Chitila. Din Cluj. Mă rog, din Bucureşti, mutat la Cluj. Devenit faimos la Cluj.

"Funar trebuie să-mi dea decoraţie, pentru că am făcut Clujul cunoscut în România";
"N-am violat pe nimeni, am scurtat puţin preludiul. Nici un clujean nu trebuie să se mai teamă, dar femeile să nu se mai atingă de mine, că se lasă cu obturaţii vaginale" (răspunzând acuzaţiilor de viol);
"Soţia unuia din Poliţie mă place rău de tot. M-a pupat pe tot corpul şi mi-a executat un număr de sex oral. O profesionistă" (declaraţie din timpul detenţiei).
"In mine se da tot timpul o bataie intre bine si rau. Eu nu vreau sa fac rau, insa duhurile rele ma indeamna sa fac astea"

(sursa: Clujeanul)

Asta nu e tot! De luna aceasta, Gore va apărea în propriul lui reality show la postul local One TV. Adică cum? Ce? Da, exact, reality show. În care el va vâna vipere, va găti şi va sta alături de familie. Hulk Hogan şi-ar da lame. În orice caz, aştept cu sufleul (da, sufleu) la gură această viitoare producţie de succes. Viitoare producţie de viitor succes. Sună promiţător. Clar, îmi pun One TV pe tasta 1 a telecomenzii. După mult timp, voi înlocui Taraf TV, dar va merita!

(LE: primul episod va fi şi ultimul. Nu se supără nimeni. Dar Gore e genial, şerpar sau nu.)

The End.

2009-05-13T20:52:00.006+03:00

3 ani. Aşteptări destul de lungi pentru a intra în posesia unei hârtii simbolice, plasticate. Nu mă plâng. Mi-am auzit numele şi apoi mi-am auzit toţi prietenii strigând şi aplaudând. Ei sunt. Toţi. Aproape toţi. Cineva lipsea. Dar acel cineva, a cărui nume nu îl voi da, dar pe care o voi numi generic, (ca până acum) Pisi, a făcut un gest frumos pentru a compensa faptul că a lipsit de pe acolo. Ce gest? Poza de mai jos spune tot. Mulţam, dudă, foarte mişto surpriză.

300 şi-un pic de studenţi asudaţi aşteptau să îşi audă numele şi să-şi vadă poza pe slide. Frumos. S-a terminat mai repede decât credeam. Am primit mai multe flori decât credeam şi au venit persoane care nici nu mă aşteptam să vină... Şi persoane care vroiau să vină, dar comunicarea nu a fost punctul meu forte azi... Oricum, vă mulţumesc!

Fă o poză cu mine. Bine, hai că fac. Hai să facem şi noi doi câte o poză. Sigur, haide să facem. Paul, vino la o poză! Stai să pun astea deoparte. Vin acum. Adi, prietene, vino la o poză! Acum suntem prieteni? Mai vedem, aşa-i? Bine, mai discutăm... Cătă, mişcă-ţi şi tu trupul la o poză. Ce coloraţi suntem. Poză de grup? Sigur, haideţi toţi!

Nu am putut fi unde vroiam să fiu. Eram, în schimb, în faţă. M-am decis să apar în orice poză făcută de oricine azi. Şi asta am făcut. Nu am putut fi în mijlocul lor, între cei care-mi sunt prieteni, dar a compensat masa de după. Dacă majorităţii le-a venit să plângă în sală, pe mine m-a atins ieşirea cu prietenii dragi şi familiile lor atât de frumoase.

Mulţămesc şi lui Dudecs pentru urarea de după. A fost una din cele mai sincere urări. Numai bine, dude!

LE: Trebuia menţionată neapărat şi seara anterioară. Cămin. Chitară. Acorduri. Bere. Lume nouă, lume veche. Lume veche nouă. Pasărea Colibri, Emeric Imre, Mircea Vintilă şi puţin fum de la ţigări. Acustic până în pânzele albe!

Mâine. Relatat azi.

2009-05-05T00:10:00.001+03:00

Am constatat cu stupoare că nu am scris nimic despre 1 mai. Ăla de e muncitoresc, micesc, beresc şi grătăresc la iarbă verdesc. Interesantă perioadă a anului. Se dă drumul la prostime prin lung şi prin lat, li se dă dezlegare la pastă de mici şi la PET-urile de bere. Nu zic, şi eu am fost. De unde să mai ai timp de disperarea de "a face ceva de 1 mai"? De unde atâta putere? E o zi liberă, presărată între două zile de muncă. Silnică. Zilnică. Necesară. Te simţi bine, parcă-i duminică, da' te roade gândul că a doua zi, a treia pentru cei norocoşi şi a patra pentru mine, pleci înapoi la muncă. Te mişună pe 'ici pe 'colo gândul că ai o licenţă de dus în cârcă, te mai şi bestializează mental un gând că mai ai de tras puţin şi e gata tot, toate astea presărate cu un gând care te vandalizează psihic legat, surprinzător, de banii pe care nu îi ai. Dar, hei, să ne "simtem" bine, cât timp "este" mici cu muştar şi cât timp încă mai ai un PET în izvor, totu-i bine!

Observat-am că-mi place să am un delay la ce scriu. Îmi place să scriu despre un fapt împlinit, dat cu condimente deja şi pus la murat pe iarnă. Pesemne că faptul împlinit îţi dă o stare de cil, nu te mai macină, nu te pune pe gânduri, deja îi ştii gustul şi ştii de unde să-l iei. E acolo, poţi scrie despre el, poţi povesti, mai dai şi la prieteni, să aibă şi ei puţin din faptul tău, mai faci pe seama lui o glumiţă, o atenţie, o măslină... Uite, acum, dacă mă apuc să scriu de mâine, mă macină. Zice lumea că e ziua bărbatului. Fâs. Fâs de marketing, fâs lung şi anevoios, fâs dat în maşină cu toate geamurile închise. Oare o să se cumpere mai multă bere? Oare o să se îmbete bărbaţii mai mult decât se îmbată ei de obicei? Oare o să îi scutească iubitele de câte o cumpărăturică mică, de câte un "Du-te ia-mi tampoane de-alea, nu groase, nu moi, nici tari, nici prea lungi, alea de îs aşa, potrivite, alea în pachet de 100, că-s la ofertă, 20% reducere, da' de fapt ştii, de-alea de care mi-ai luat data trecută!" şi pe care ei bineînţeles că le confundă cu celelalte 45 de variante existente pe raft? Oare o să fie mai puţină aglomeraţie prin centru? Oare o să fie mai puţini oameni dimineaţă în troleu? Oare o să ies mai repede de la serviciu ca să mă duc acasă? Oare de ce mama drac' ziua mea de salariu e în 6, iar ziua bărbatului e în 5? Oare să mânânc vinete dimineaţă? Să beau doar o cafea? Oare termin, în mă-sa, licenţa? Oare o să fie totul ok cu mintea cea fără de puncte? Oare să mă duc la Bucureşti când termin? Oare de ce blana mea îi spune 1 mai muncitoresc, dacă nu se munceşte (semantic vorbind)? Oare ce poză să îi dau lui Ale? Oare mi se usucă până dimineaţă cămaşa aia? Oare să o iau pe aia verde? Oare aia albă mai mi-e bună? Oare să mă culc? Oare mă mai iubeşte mâine? Oare ce zice acuma Badea? Oare ce am uitat să fac azi? Oare are tentă de jurnal postarea asta?

Cum să stai să te gândeşti la ceva ce nu s-a petrecut? E obositor. Mai bine îţi vezi de faptul tău împlinit şi mergi mai departe cu el. Ce-ar fi să îţi faci un cincinal? Ar fi trist. Minunatele planuri ţi se spulberă, fiindcă un fapt împlinit îşi bagă coada în planurile tale. Cum ar fi să vrei să fi mers de 1 mai în Sighişoara, de exemplu şi să n-ai bani nici măcar de tren? Cum ar fi să vrei pastă de mici şi să nu mai fie destulă? Cum ar fi să vrei să nu iei o bilă de paintball în cap şi, surprinzător, să o iei? Cum ar fi să ai impresia că ţi-ai parcat îndeajuns de departe maşina de terenul de paintball şi să te trezeşti cu vopsea pe bord şi pe volan? Ar fi sec. Dar, cum viaţa îţi prezintă o ofertă imbatabilă de felurite nuanţe de căcat, poţi constata cu linişte în suflet şi cu o împlinire sufletească nemărginită că păţăşti.
Dacă pornisem de la un principiu demn de urmat în viaţă - unele lucruri se întâmplă, altele le păţăşti - am rămas la concluzia că toate le păţăşti. Devine un lucru irefutabil, devine un fapt împlinit deja. Şi-l accepţi. Şi trece. Şi peste câteva zile îl povesteşti cu prietenii la o şedinţă de terapie numită taclale şi constaţi, aşa, trecător, că a fost un lucru pe care l-ai "păţât". Şi mai tragi un fum. Şi nu se începe o propoziţie cu "şi". Şi boul e consecvent.
Stai cil (stai bacterie dacă vrei), las-o aşa, că stă bine, gândeşte-te că "mâine" e plin de surprize, că de-aia e mâine, că nu e azi, că dacă ar fi fost s-ar fi terminat deja, dar nu e. Aşa că aşteaptă "mâinele" şi ţine-te bine. Acum e mâine deja.

Porno? N-are cum...

2009-05-04T16:40:00.001+03:00

(merci, Pisi)

Sus la munte, puţin mai în vale, lângă lac.

2009-04-26T23:56:00.009+03:00

Acolo am fost azi. M-a luat Cătă pe sus, am tras-o şi pe Pisi afară din casă, care a ţinut morţiş să îşi aducă şi geanta, că are acolo multe. Tot. Am luat în spinare o Ioana care ne-a completat bancheta din spate cu una bucată Marius. New people rock! Cu această ocazie salut iniţiativa lui Cătă. (Când întâlneşti oameni faini, mă chemi. Când întâlneşti ciudaţi, mă fac că am treabă, ok?). Despre iniţiativa lui, pe larg la o altă şuetă, zilele ce urmează.
A fost altfel, a observat şi Cătă asta. A fost un drum ca în zilele bune. Pe nepregătite, cum ar trebui să fie orice ieşire reuşită. Cu ţigările într-un buzunar, cu ochelarii-n dotare şi cu puţină berică. Cam vreo trei, ca azi, ar fi ok. Aer curat, oameni aşezaţi pe o bancă la marginea unui drum de munte, care nu ştiu ce e aia criză financiară. Ei cu ea au trăit toată viaţa, nu e nimic nou sub soare. Câţiva cocalari cu maşinile tunate pe margini de drum, piţipoance cu tocuri în picioare, care înţeleg total greşit ideea de munte, câini care se coţăie fără nicio jenă, astea sunt esenţa.
(Prea mult fumez.) De mâine ne lăsăm, aşa-i Cătă? Carmen, dă-mi o palmă dacă mai fumez. Bag picioarele, iar nu merge bricheta. Au! Mersi... (De mâine mă las.) Prea mult fumez. Hai, Cătă să ne lăsăm! Prea mult fumăm. Dă-le-n mă-sa de ţigări! Depăşeşte-l pe ăla din faţă, că ridică prafu'. Nu face bine la ten. Dă-i lecţii. A, las-o mai încet, nu e ok Ioana, dar Marius e obişnuit. Carmen, eşti ok? A, bun. Dă-mi bricheta, te rog. Cătă, vezi la gropi!
(Ce zi e mâine?) Mă-sa, lucrez. (N-am făcut nimic azi la licenţă...). Mergem mai încolo? Oare pe unde se merge? Stai de-a curmezişul pe drum, că-i întreb pe ăia cu motoarele. Cică încolo. E ok? Hmm... Dar ne întoarcem. A, e ok, du-te aşa. Opreşte mai bine aici! A, e ok, du-te!
Mâncăm şi noi ceva? Cafea? Merge. 3 cafele. 4! Aşa, 4 cafele. O porţie de cartofi. Două? Bine, două! A, încă două. Pe o farfurie. Ca să pară mai mult. Cu caş. Să fiţi atentă, tanti, să taxaţi şi caşul! A, ok, deci oricum l-aţi fi taxat, am înţeles. Săru' mâinile.
...şi-o ciocolată.
Nu mai am ţigări... Dă-mi de la tine, te rog. Mulţam fain!
A fost ok, dar parcă mi-e foame. Nu contează, hai coborâm la lac.
(Oare cât e o morişcă, să-i iau lui Carmen? Paul... n-ai bani! Căcat!!)
Stai acolo, dă-mi berea. Dă-mi un foc.
...câinele. Da' lasă că vine el.
...ce să mai fuţi pe furtuna 'ceea?
...b-b-b-b-boom!
...măcar aşa circulă banii!
...am uitat unde stau.
Bun ăsta, îl ştiam de mai demult.
Mi-au amorţit picioarele...
Dar ce văd acolo, în lac? Pluteşte. O fi o ştiucă? O fi un biban? Un caş pane? A, e un PET. A, uite-i şi prietenii. (Bine că nu e singur, ar fi fost trist. Fac parte din turismul românesc toate astea, dar hei, cine-s eu să o condamn pe femeia lui Cocoş?)
Sună prea des telefonul. Îl închid. Nu. Trebuie coloană sonoră. Trebuie Şuie, trebuie Norah, trebuie The Cat Empire, trebuie Travis, trebuie şi soare-n ochi. Altfel! Acum e bună viaţa cu noi.
Ioana, fă-mi o poză. Dă-te! Aşa, fă acuma. Stai, dă-mi ochelarii. Ţine berea! (Stai să sting ţigara. Prea mult fumez. Ba, n-o sting, fac poză cu ţigara.) Lasă-te, Cătă, mai pe spate. (Să zâmbesc? Lasă, stau aşa.)
Cât e ceasul? Deja au trecut 3 ore? Mergem?
Cătă, depăşeşte-l pe ăla! Lasă-l mai bine. Hai mai încet. Nu-ţi stă în fire, dar fă un efort! Facem unul colectiv: tu faci, noi te susţinem.
Deja suntem în Cluj? Mă-sa. Hai la o haleală.
Prea mult sos picant... da' merge!
Noapte bună, oameni buni!

Pe sub piele

2009-04-25T17:42:00.006+03:00

Gin Wigmore, o cântăreaţă absolut genială din Noua Zeelandă, are o piesă care te prinde încă de la primele note. Am găsit-o şi pe la Ovidiu Sîrb, iar din câte am văzut şi pe el l-a înnebunit.

Gin Wigmore - Under My Skin

Da, e pe repeat de ieri. Da, o să mai fie pe repeat încă vreo două zile. Maxim şase.

Twitterrific!

2009-04-22T20:36:00.002+03:00

Paulul are jucărie nouă.
Paulul are twitter.
Şi se joacă cu el.
Şi e happy.
Şi entuziasmat.
Şi şi-a tras şi TweetDeck.
Şi îi place.
Şi pierde multă vreme pe acolo.
Şi nu-şi face licenţa.
Şi îşi zice că e pierde-vară.
Şi ceilalţi îi zic.
La dracuL, cu ei.
Paulul are jucărie nouă.

Ţara pupătorilor de moaşte

2009-04-20T23:32:00.010+03:00

"Noul clip este realizat şi cu ajutorul fanilor, care nu au ezitat să iasă cu noi, pe câmp, la o bere... două... trei... o ladă... şi nişte jinars de prune, scăldându-se în primele raze de soare din aprilie", anunţă rockerii. Sunt avertizaţi să nu se uite la imagini "cei care sunt convinşi că tot weekend-ul în care au fost expuse moaştele a fost vreme frumoasă datorită (numai şi numai) lui Dumnezeu" sau "cei care de câte ori merg la vot speră că de data asta se va schimba ceva". Cei care scuipă sămânţă la colţul blocului şi ascultă Guţă de la telefon... să nu se uite la clip... că-s prea proşti ca să priceapă ceva!", îşi încheie componenţii Truda demersul.
(sursa: Monitorul de Cluj)

Îmi plac. De când s-au lansat au scos chestii geniale. Funny, geniale şi cu tâlc. Truda este o trupă de rock din Cluj-Napoca. Mai multe nu are rost să zic. Ascultaţi piesa şi pupaţi moaştele, eventual!

Lunea de după o duminică ce-a trecut.

2009-04-20T22:43:00.001+03:00

Deoarece Paul, adică eu, care este un brand, care de fapt sunt, a fost băiat bun de Paşte şi pe tot parcursul acestui an de altfel, a primit ce a meritat cu ocazia acestei sărbători în care un iepuraş vine şi aduce ouă vopsite în roşu şi în maro şi în galben, poate chiar roz dacă nu îţi iese culoarea, câteodată cu frunze de pătrunjel, alteori cu frunze de ţelină, că e şic, alteori în albastru şi când eşti norocos chiar verde, lucrează. Ieri a lucrat. Cado, lucrează şi azi! Ca să vezi. Darnic iepuraş. De-a dreptul de ciocolată iepuraşul ăsta. E ciudat: noi, muritorii de rând, îl numim pe iepuraş, generic am impresia, Iepuraş. Kaufland îl numeşte, tot generic, poate chiar generos, Allegria Băutura Carbo 2L - 2.29. Ciudat nume, dacă stau să mă gândesc. Ciudat nume şi dacă nu stau absolut deloc pe gânduri.

Astăzi am avut parte de o lecţie minunată de istorie românească. Am aflat, după o denumire de stradă, că al nostru, care nu este şi al altora, Constantin Brâncoveanu, a fost prieten bun, consilier, bufon şi cărător de bagaje şi făcător de cafea pentru Decebal. Cică acest Constantin Brâncoveanu a trăit între 88 şi 171. Trist om. Nu a prins perioada trasului în ţeapă. Trist. Nu a prins nici domnitorii şi nici tătarii. A prins nişte romani de mână, poate au fost puţin veseli împreună prin ceva pădurici şi prin agora şi cred că a ratat multe alte lucruri frumoase precum kebab-ul. A locuit, foarte probabil, aproape de Sarmizegetusa şi a dormit pe o piatră. Cu modele florale. Frumoase vremuri. De-a dreptul cotropitoare. Pe alocuri naşpa.

In aceeaşi ordine de idei, nu e foarte aiurea când vrei să urinezi urgent? Aproape îţi vine să fi urinat acasă, să nu îl fi cărat atâta cu tine, de parcă ţi-ar fi fost drag. Nu poţi sta drept, îţi desfaci cureaua şi te doare şi stomacul. Ai crampe şi simţi că te ia o durere de cap. Te mai strângi puţin pe scaun, dar nu poţi să te duci, fiindcă în faţa pisoarului sunt chestii. Chestii care, prin multe sinapse irosite şi printr-o experienţă vasta de viaţă îţi dai seama că nu au ce să caute în faţa unui pisoar. O maşină de spalat, gen.

Sau un set complet utilat de şters pe jos, proprietate personală a unui om de serviciu. Ai sparge câteva capete în acele momente. Le-ai disemina, le-ai despica în patru, ca pe fir. Dar nu poţi, că te strangi prea tare. Ah, a ieşit ăla de dinaintea ta de la toaleta. Ce uşurare. Bagi picioarele în ele pisoare.

De câte ori ai fost în magazin cu speranţa să iei produse proaspete ca în pliantele de prezentare pe care le primeşti în poştă? De câte ori ai vrut mărul ăla roşu, perfect roşu, aproape lustruit de lucrătorii comerciali din hypermarket, în care te gandeşti că SIGUR nu are cum să fie, generic şi regionalismic un jerne, gen. Te gândeşti că sigur e cel mai bun măr pe care îl vei mânca în viaţa ta. Îţi iei traista şi bonurile care ţi-au mai rămas şi te îndrepţi vertiginos spre acel hypermarket al carui nume nu o să îl dau. Kaufland. Şi bagi 50 de bani, iei un cărucior plin de bonuri şi pungi ale animalelor din regnul Consumatorus Spurcatus şi te bagi în mulţime. Vezi acele mere. Îţi aminteşti imaginea. Arunci cu privirea la pere - prea scumpe. Kiwi - la salariu. Pepene - pe banii părinţilor. Mere, deci. Dar vai, ce să vezi? Cado, un măr muşcat. Servus! Ce faci, mărule! Eşti bun? Să îl întreb pe animalul care te-a muşcat? Sigur.
De ce vorbesc cu un măr muşcat?

Concurs care se lasă cu un iPod şi la care mă bag, gen.

2009-04-17T23:37:00.005+03:00

Cică Kroblog, gen un Kro cu blog a făcut o chestie foarte uber tare: cum să generezi trafic, gen, plus că nu îl doare tare rău să şi arunce ceva la bătaie pentru asta, gen. Altfel zis - "Vrei un iPod de 80 de giga? Zi-mi de ce şi pentru ce."
Aşadar: vreau, că e şic şi-mi place să am ceva greu în buzunar, plus că îmi pun toată muzica de pe calc pe el. Aproape la fix, pe cei 80 de giga. Cumpărată legal de pe site-uri de specialitate, normalische! (sniff) De la french electro la indie şi electronică de orice gen şi fel şi chip, gen.
De ce m-am băgat? Nu fiindcă nu câştig nimic niciodată, nu fiindcă vreau iPodu', care e de 80 de gigalăi, ci pentru că mi s-a părut foarte tare şi foarte simplă ideea de concurs, gen.

La mai mare. La mai mare de 80 de giga.

Draga mea,

2009-04-17T13:51:00.007+03:00

Vroiam să scriu această scrisoare de mână, dar nu mă lăsa sufletul să mă bazez pe Poşta Română până să o primeşti. În cele ce urmează, poate te voi şoca, dar va trebui să îţi spun aceste lucruri, deoarece nu mai poate continua aşa. Cum aşa, te vei întreba. Ei, bine, lasă-mă să îţi spun, nu te tot băga peste mine. Mulţumesc.

Ştiu... ai fi vrut să ne întâlnim... nu se poate. Sunt foarte ocupat, după cum bine ai observat şi tu în această ultimă perioadă pe care generic, din punct de vedere social, am convenit să o numim relaţie. Ştiu, îţi pare rău că nu ai putut să vii cu mine la meci, ar fi fost frumos, deoarece toţi prietenii mei ţi-au simţit lipsa. Eu m-am simţit ok, fiindcă am băut şi m-am bătut cu jandarmii. Am ieşit ok, nu este nevoie să îţi faci griji. Ştiu, te interesează foarte mult persoana mea şi ţii foarte mult la mine. Sentimentul ar putea să fie reciproc. Poate e. Nu ştiu.

Ştiu, de asemenea, că ieri după amiază eram prea obosit. Poate m-ai înjurat, poate nu. Nu ştiu. Dormeam. Adevărul e că am profitat de faptul că eram singuri şi că era linişte. Sper să fie totul ok din punctul tău de vedere. Din al meu a fost.

Ai nişte reacţii foarte ciudate. De multe ori când ieşeam, te holbai minute întregi la foste prietene de-ale mele. De fiecare dată făceai scandal. Normal, dădeam vina pe tine, dar asta nu ştiam că te deranjează. Eu credeam că e în regulă dacă vin şi ele. Când ţi-am cerut să faci sex cu mine, acolo, în spate, ai spus că nu vrei.

Nu am prea putut să ies cu tine acum câteva seri, fiindcă eram la ruletă. Trebuia să îmi acopăr cumva acele datorii. M-am împrumutat cu prea mulţi bani de la tine şi aşa. Ţi-am spus că o să ţi-i dau, stai liniştită. Trebuie să îmi plătesc toate celelalte datorii, la toţi prietenii mei şi apoi ajung şi la datoriile tale. Dar mulţumesc că m-ai amânat încă de pe la începutul relaţiei. Eşti de treabă.

Nu am observat că ţi-ai schimbat coafura acum câteva zile. Scuză-mă, dar nu eram atent.

Ştiu, mi-ai spus de câteva ori, dar ce puteam să fac dacă mintea îmi era în alta parte?

Ar fi trebuit să avem această discuţie faţă în faţă, dar nu pot să vorbesc lucruri importante astfel, ştii bine. Îmi place mai mult aşa, că pot să vorbesc doar eu şi să nu tot fiu întrerupt. În legătură cu pizza pe care mi-o făceai... să ştii că era cam moale blatul şi picau toate chestiile de pe ea. Te rog să îl faci mai tare pe viitor.

Am tot discutat noi că trebuie să mergem până la mare, să o vedem doar, fumăm o ţigară, apoi ne întoarcem, mai ştii? Eu am fost acum două zile cu un prieten şi ceva tipe. Ne-am întors ieri. A fost mişto. Am făcut câteva poze. O să ţi le arăt cândva.

Ţi-am zis aseară că te sun, aşa-i? Iar am uitat? Să mă scuzi. Dar am plecat de la tine şi m-am lăsat purtat de vânt. Am ajuns doar azi de dimineaţă acasă. Lasă că te sun mai târziu să îţi spun pe unde am fost. Sper să nu uit să te sun. Eventual dă-mi tu un apel.

O să vreau să ne despărţim. Nu prea ai timp de mine. Mă cam neglijezi în ultima vreme, nu ştiu ce să mă mai fac cu tine. Am impresia că sunt prea bun pentru tine. Să nu îmi iei în nume de rău chestiile astea, dar sunt lucrurile pe care le simt. Aşa că te rog să le respecţi. Măcar pe astea. Pe mama şi aşa nu o respecţi.
Poate că am schimbat cam brusc tonul, dar meriţi. Nu este vina mea, este doar vina ta. Prea tare te-ai schimbat. Nu mai eşti fata dulce şi virgină pe care am cunoscut-o. Te-ai schimbat prea tare. Nu mai ai răbdare cu mine şi greşeşti prea mult în faţa mea. Mult prea tare te-ai schimbat. Nu ştiu ce să mă mai fac. Doar cu soluţia asta m-ai lăsat. Poate aşa e mai bine pentru amândoi.

Am fost al tău, dar nu mai sunt. Uită de apelul ăla.

PS: Te rog să-mi ierţi scrisoarea atât de lungă, dar nu am avut timp să scriu una mai scurtă.

Postarea cu numărul 100 aduce Cea Mai Bună Zi!

2009-04-12T12:31:00.002+03:00

De când aşteptam piesa asta... Şuie Paparude, prin definiţie (= zănaticele femei sumar îmbrăcate, în zdrenţe, care aduc ploaia) rulează mult prea tare, dar aşteptam să văd ce poate Bean. Bine, se schimonoseşte prin clip, dar... ce clip!! Da, Dudecs, îţi dau dreptate, Spike cu Guess Who nu e un mega clip, ăsta e. Bine, e realizat de un studio de producţie absolut genial, aşa că nu e de mirare.

Aşteptam de câteva zile să o postez, dar am preferat să o ţin pentru postarea cu numărul 100. Vasăzică, LAPUFOSSU sărbătoreşte astăzi. Vasăzică, LAPUFOSSU, prin unicul şi singurul deţinător care este şi proprietar-acţionar, Paul, adică eu, va merge la o cafea într-o minunată zi de duminică, fiindcă merită. La amiază. Acum.

Telefon prea matinal

2009-04-09T09:03:00.002+03:00

Eu: - Alo.
Ea: - Alo!
Eu: - Ce zi e azi?
...

Nu este o postare. Nici blog. Nici măcar nu e Teo de la Deko.

2009-04-08T18:41:00.006+03:00

caţavencu.ro zice că e emisiune.
dupabloguri.ro zice că e site beta de beta de emisiune vero de vero.
jurnalismonline.ro observă evidentul situaţiei şi zice că e viral.
oficiosul dă detalii a.i.c.i.
Eu vă dau viralul cu pricina. Care, în mod evident, este.

(mulţam, D.)

Viaţa are coloană sonoră (ep.4)

2009-04-08T17:31:00.001+03:00

Vor şi ei altceva

2009-04-08T09:20:00.003+03:00

2009 e un an bun pentru libertate. Chişinăul arde, după cum bine a observat şi Cătă, cu o perspicacitate ieşită din comun. Poate că a născut şi în noi un spirit de solidaritate şi poate sigur a născut în unii dintre noi sentimentul de "băi, mi-ar plăcea să fiu şi eu acolo cu ei, să-i susţin!" Am gândit asta. Şi eu, şi Bobo, şi Radu şi toţi ceilalţi care s-au adunat în Piaţa Avram Iancu din Cluj-Napoca, ieri, "fiindcă trebuia!".

(sursa: ZATZ)

Trebuie să facă ceva, fiindcă nu se mai poate. Am avut-o pe-a noastră acum 20 de ani, ei o vor pe a lor acum. Nu îi spun revoluţie, fiindcă nici la noi n-a fost. A fost ceva. Asta ca să o denumim generic cumva. Pentru a noastră eram prea mici, pentru a lor suntem prea departe. Dar am cam vrea acolo. De ce? Poate pentru că e o cauză. Poate pentru că e necesar. Poate că îi considerăm români şi pe ei. Poate că vrem unirea. Poate că vrem Unirea. Ceva vrem. Poate că e cool. Poate că e doar generaţia asta, Twitter, generaţia bloggerilor, generaţia celor care redau evenimentele live, generaţia celor care stau cu laptop-ul în poală şi cu camera digitală în mână, conectată la laptop, pentru a fi la faţa locului. Din nou, poate că e doar cool. Sigur, arde Chişinăul, putem spune toţi pe blog-uri, dar cică la ei s-a cam tăiat chestia asta pe care noi ne dăm, numită net. Ce am observat la ei, în imaginile de pe la Antena 3, era că printre protestatari, deşi era învălmăşeală pe străzi, erau şi oameni care treceau liniştiţi printre ei, probabil de la muncă. Cu sacoşa în braţe, se uitau discret la copiii cu bucăţi de dale în mâini şi care strigau din toţi rărunchii "JOS COMUNISMUL!!".

(sursa: Flickr)

Încă le e frică. Nu m-aş mira să aibă dreptate "deontologii lu' peşte prăjit", vorba lui Badea, în legătură cu alegerile: foarte probabil ca lumea chiar să fi votat cu comuniştii, din frică, din rahatul ăla de gând care te bate acolo în faţa buletinului de vot - autocenzura. Deloc nu m-aş mira. Se numără manual. Sigur că da. De parcă nu tot EI le numără. În afine, nu contează, important e că vor şi că se luptă pentru asta. Pe poliţişti îi cam durea la patină de ce se întâmplă. Iniţial nu au avut nicio replică. Cică SPP-ul s-a predat. Baliverne.
Sper, sincer, să ducă undeva toată chestia asta. Chiar sper şi chiar îmi doresc asta pentru ei. Cine nu îşi doreşte asta? E live, e printre noi, prieteni de-ai noştri sunt de acolo, ne spun cât este de greu, ne spun cât de aiurea e să stai acolo şi ce viaţă ai. Vrem asta pentru ei. După cum am zis, noi am avut-o pe-a noastră, iar ei o vor pe-a lor. Acum. Cu capul lui Voronin pe o tavă de argint. Cado!
În altă ordine de idei, ceva-ul era să facă victime colaterale şi în Cluj. Bobo, în nebunia din piaţă şi-a lăsat iPhone-ul pe bancă. Dacă îl pierdea, cred că scotea dalele din piaţă şi arunca în statuia lui Avram. Care este. Încă.

Maimuţa merge la Bucureşti.

2009-03-31T16:43:00.003+03:00

Aceasta va fi consemnată ca fiind prima călătorie prin ţară a maimuţei. Care maimuţă? Ei, bine, Cătă şi cu mine precum şi restul găştii vom merge pe persoană fizică, care este, la Bucureşti şi vom duce şi maimuţa. Noastră, desigur. Binevoim a participa la Congresul Naţional al Studenţilor la Comunicare, organizat de nişte gigei din PRime România. Adică ăştia mai mari decât noi la capitolul făcături. Sincer, după experienţa de anul trecut simt o nevoie înţepătoare de a mai da o raită prin Lipscani, olecuţă de Unirii, nişte Universitate, oţârucă de Metrorex şi puţintel La Motoare până pe la refuz, aşa.

Cică ne participăm la nişte "workshoape" ingenios şi tacticos alese pe tema de anul acesta, adică Media Digitală. Adică asta de o citeşti tu acuma. Şi ieri. Şi mâine. Şi tot aşa de-acum încolo. Ne-am înscris la care-mai-de-care, fiecare, cu mic cu mare şi suntem curios cu ce ieşim. Până atunci ne aşteaptă minunatul tren, mâine, iar mai apoi o minunată cameră-pat, cel puţin pe mine şi pe Cătă.

Sponsori pentru această deplasare:

Sisu' lui Kinky. Bunica. Mama. (Cămătari);

Tata. (Îmi va face cafea pe când mă trezesc dimineaţă);

Uraţi-mi drum bun şi cale ferată! Mă duc. NO!

Romania.-.Serbia.(2009).DvDrip[Eng]-aXXo / Sinopsis.

2009-03-29T10:52:00.004+03:00

Ora Pământului. Bine. Cumpătare, atac, speranţă, bere, sămânţă, golul lor. Fular rupt din ciclul "sunt antrenorul lui Doroftei şi imi vine să mănânc fularul din cauza emoţiilor", încă o bere, speranţe, autogol. Atac, atac, forcing, pauză. Speranţe, sămânţă, încă o bere, golul nostru. Hai că se poate. Sămânţă, aceeaşi bere, ignorat telefon, speranţă, forcing, mingi aeriene, 'tu-ţi gâtu' mă-tii, Mirel. Încă o bere. Hai că se poate! Golul lor. Offside. Mă rog, nimeni nu vede. Hai că se poate! Rupeţi-le banana! Forcing, nu mai este sămânţă. Golul nostru! Speranţă, forcing, lipsă de inspiraţie, mingi aeriene, dorinţă, voinţă, ambele combinate cu neputinţă, înca o bere. Încă 10 minute de speranţă. Trageri de timp, trageri de timp, trageri de tricou, trageri de inimă. Speranţă. Cade Marius Niculae. Speranţă, mingi aeriene, cade iar Marius Niculae. Trageri de timp, trageri de timp, trageri de tricou, trageri de suflet. Gata. Căcat!

Asta vreau să fac când voi fi mare!

2009-03-25T16:40:00.002+02:00

Aş vrea să mulţumesc mamei mele, tatălui meu şi nu în ultimul rând, părinţilor mei.

2009-03-24T00:58:00.003+02:00

Nu demult mă gândeam ce bine mă simt acasă. Nu demult am ajuns acasă şi mă simt tare bine. Nu demult am mâncat un grătar şi pe această cale vreau să mulţumesc şi părinţilor acelui grătar: Diana Dragomir şi Viorel Dragomir, dar şi prietenului lor care nu este şi prietenul meu, Adi. Zis şi Adrian. Zis şi făcut. Nu apreciezi niciodată casa mai mult decât atunci când nu eşti acolo, când nu îi ai pe ai tăi mişunând pe lângă tine. Băi, ăştia, voi habar nu aveţi cât de mult vă stimez pentru că sunteţi pe aici, departe de ai voştrii, departe de fotoliul în care vă place vouă să staţi şi mai ales, departe de televizorul lângă care aţi crescut şi că rezistaţi. Vă rămân dator cu o cină la mine, cât de curând!

În altă ordine de idei, ce s-a întâmplat cu banii ăia de îi aveai în buzunar şi 2-3 zile, fără să îi toci? Unde s-au dus zilele alea în care aveai nişte bani de la ai tăi, de un covrig, de o pungă de pufarini, o îngheţată la cornet, un Brifcor rece de kiwi după un fotbal pe terenul de sport de la şcoală, evident, după ore? Banii ăia îţi ajungeau fără griji câteva zile. Te durea la brişcă! Acuma gata... îţi vine fişă fiscală de la serviciu, frate! Altfel, eşti pe a ta pereche de cojones, ai un formular 210 în buzunar şi speranţa că va veni mai repede decât crezi ziua de salariu. Pui formularul acolo, bine, că cine ştie când te bagi la un credit, ca tot omu'. Acum iei banii în 6 şi din 7 deja aştepţi următoarea zi de salariu, aşa că numa' repede nu vine. Şi vin facturi, te pasc scadenţe, simţi cum te roade o datorie veche şi, speri tu, uitată, te macină la portofel o droaie de penalizări, bei o bere, mânânci o şaorma şi, presto! gata salariul. Tot la ai tăi te întorci. Şi tot de la ei te întorci, la fel de rupt în fund. Dar cu siguranţa că ei tot te iubesc. Nici ţigări nu mai ai, paştele mă-sii! Greu fără leu.

Minunata zi de azi

2009-03-08T01:35:00.004+02:00

Introducere:
Dragostea trece prin stomac precum piciorul prin şosetă. Mirobolanta zi de azi trebuie să te scoată din casă, să te treacă prin noroiul de afară, printre ţiganii cu iz de ploaie îmbibată şi cu 4 geci pe ei, dar care au afacere, frate - vând flori! Multe flori. Toate florile! Fiindcă ziceam ceva de dragoste şi de stomac, du-te-n cofetărie. Azi vei găsi loc în picioare, lângă geam, cu vedere înspre - evident - afară. Bineînţeles, îţi vei lua iubirea, viaţa, buchetul de ghiocei şi/sau trandafirii şi vei da năvală.
Frumos ar fi să fi făcut deja rezervare. Altă viaţă când intri într-un local pe bază de nume, la braţ cu ce-ai mai drag, altfel eşti degeaba în viaţă. Poţi fi considerat scursură anală şi dacă nu reuşeşti să scoţi din joben un număr echivalent cu zilele petrecute împreună, de la începutul relaţiei, în trandafiri. De asemenea, ai putea fi o risipă de aer şi haine dacă te îmbraci ca un cocalar nerespectuos şi de ziua aceasta, iar prin "atenţie simbolică" sper că nu înţelegi că trebuie să fi "olecuţă doar" atent cu ea.

Context:

Azi este ziua în care arăţi că poţi fi mai mult decât un mitocan.

Strategie:

Fă-te frate cu dracul şi adu-i Luna de pe cer şi marea şi sarea sau arată-i că nu eşti nici Făt-Frumos din Lacrimă, nici măcar un gentleman, dar încerci să îi oferi, totuşi, ce merită.

Evaluare:

După 5 mai.

Fetele... dans!

Poliţişti cu glaucom, Teo prin interviuri şi cinciul studenţesc.

2009-02-20T22:24:00.007+02:00

Nu se mai poate. Orice poate ţine cont de creier zilele astea. Nu, nu o să fie un hate-post, ca de multe alte dăţi, ci doar o evaluare resemnată a zilelor ce au trecut. Niciodată nu o să se schimbe poliţiştii ăştia dragi care fac zile fripte şoferilor, mai ales atâta timp cât ei sunt "crema" şi alţii n-avem. Cât de slabă trebuie să îţi fie privirea ca să organizezi un control de rutină şi să opreşti o maşină pe care scrie relativ mare "ŞCOALA" şi să te duci la viitorul-şofer-doritor-de-viitoare-acte-în-regulă şi să îi ceri permisul la control?? Cât de tare trebuie să râdă atât viitorul-şofer-doritor-de-viitoare-acte-în-regulă, cât şi instructorul până să îţi deschizi şi tu ochii şi să vezi că, într-adevăr, este şcoala? Fiindcă eşti un "om al legii", demn şi plin de integritate, vei privi cu scârbă momentul tău de penibilitate şi vei ordona maşinii să circule în continuare, de parcă nu asta ar face oricum după ce râd şi ei de tine... Depăşim momentul, îl trecem la ficţiune şi îl declarăm nul, dar probabil.

Văzusem pe BloguLu Teo un prea-minunat filmuleţ pe care m-am decis să-l prea-fur.

Este, dacă nu v-aţi prins, despre campania făcută de Naumovici pentru BlueAir. Acea campanie, de care pomenea şi Bobo la o oarecare dată, prin care BlueAir premia studenţii care au trecut facultatea cu 5 pe linie. Dacă stau să mă gândesc, ar fi chiar greu să iei DOAR 5 pe linie... Mare nebunie, dom'le, facultatea asta. Vrei să ajungi mare, undeva în viaţă, realizat şi împlinit din toate punctele de vedere, dar până la urmă ajungi şomer cu diplomă dacă nu eşti şi plin de valoare şi îmbibat cu talent. Asta trebuie să recunosc, te face om, în adevăratul sens al cuvântului.

Frate... vine 1 şi 8 martie... o să mor de viu. Mă închid în casă şi mă leg de pat, ca să fiu sigur ca am alibi.

Întrebare: Dacă sunt legat la pat şi nu am cum să mă dezleg şi pornesc manelele şi nu schimb postul, se pune că sunt manelist?

Pr|ntz3sika dulcyka shi roacăru' borât, cu un dragon pe acolo! (sau Poveste de Velăntains)

2009-02-13T22:52:00.005+02:00

HEAVY METAL
The warrior arrives on a Harley, kills the dragon, drinks a few beers, and bones the princess.

POWER METAL
The warrior arrives riding a white unicorn, escapes from the dragon, saves the princess and makes love to her in an enchanted forest.

THRASH METAL
The warrior arrives with a frayed denim jacket, fights the dragon, saves the princess and ****s her.

VIKING METAL
The warrior arrives in a ship, kills the dragon with his mighty axe, skins the dragon and eats it, rapes the princess to death, steals her belongings, and burns the castle before leaving.

DEATH METAL
The warrior arrives, kills the dragon, rapes the princess in the mouth and kills her, then leaves.

BLACK METAL
The warrior arrives at midnight, kills the dragon and impales it in front of the castle. Then he sodomizes the princess, drinks her blood in a ritual before killing her. Then he impales the princess next to the dragon.

GORE METAL
The warrior arrives, kills the dragon and spreads his guts in front of the castle, ****s the princess and kills her. Then he ****s the dead body, slashes her belly, and eats her guts. Then he ****s the carcass again, burns the corpse, and ****s it for the last time.

GRIND METAL
The warrior arrives, screams something completely incoherent for about 30 seconds, and then leaves.

DOOM METAL
The warrior arrives, sees the size of the dragon, and thinks he could never beat him. He gets depressed and commits suicide. The dragons eats his body and the princess as dessert. That’s the end of the sad story.

GOTHIC METAL
The warrior in a velvet costume starts singing soprano. The protagonist completes the duet by adding the beast part, while the dragon plays the flute. Suddenly the dragon swallows the flute and accidently scorches the beauty and the beast and suffocates to death. All their souls are damned in hell for all eternity.

PROGRESSIVE METAL
The warrior arrives with a guitar and plays a solo of 26 minutes. The dragon kills himself out of boredom. The protagonist arrives at the princess’ bedroom, plays another solo with all the techniques and tunes he learned in the last year of the conservatory. The princess escapes looking for the GORE METAL protagonist.

INDUSTRIAL METAL
The warrior arrives wearing a greasy overcoat, makes an obscene gesture towards the dragon, and gets escorted out of fairy tale land by security guards.

SPEED METAL
Suddenly there, short solo, dragon is confused, someone’s screaming weird stuff, princess realizes she’s been deflowered, dragon and princess are still looking for the one who did this.

CHRISTIAN METAL
The warrior rides in on his way home from church and sings a mushy power ballad to the dragon about how much Jesus loves him and that the dragon should turn to Him. The Dragon is immediately converted, and
when the princess wants to “thank” the protagonist he replies, “sorry, but I don’t believe in having sex before marriage”.

GLAM METAL
The warrior arrives, the dragon laughs at the guy’s appearance and lets him enter. He steals the princess’ make-up and tries to paint the castle in a beautiful pink color.

NU METAL
The warrior arrives in a run down Honda Civic and attempts to fight the dragon but he burns to death when his moronic baggy clothes catch fire.

EMO
The warrior sees the dragon and moans about how hard it will be to get the princess to fall in love with him. He gets eaten. The princess is very happy, because he was a whiny f@g anyway.

(relativ furat de pe aci)

LE: Dedicat lui Doroghi şi viitoarei lui prinţesike dulcike. Că dragon are. Sau cel puţin se laudă...

România englezită

2009-02-13T22:43:00.004+02:00

Afumaţi - Neversober
Urlaţi – Gimme Some Noise
Constanţa - The Steadiness
Slobozia - A Very Wrong Local Tradition
Călăraşi - Silly-dressed Folks on Horses
Piteşti - Youdohide
Oneşti - The Sincere
Huşi - Shoo
Buhuşi - Boo
Satu-Mare - The Rather Roomy Rural Community
Slatina - Slut Tina
Târgu Frumos - The Aesthetically Pleasing Bazaar
Buzău - Really Fat Lip
Năvodari - Networkers
Dor Mărunt - Miniature Melancholy
Voluntari - Town of Unpaid Assistants.

Criza financiară

2009-02-12T23:57:00.004+02:00

Cam aşa se manifestă cu adevărat criza la mai marii baştani din marile companii. Doar de-astea le urez la toţi - slujbe plătite cu 8-10 dolari pe oră.

(Mulţam, dude!)

Nu-mi schimbaţi şi mie banii?

2009-02-11T10:08:00.002+02:00

Am găsit pe la Manafu o iniţiativă foarte îndrăzneaţă şi foarte, foarte bună a oamenilor ăstora, care au avut ideea de a schimba designul bancnotelor noastre. Ce vor cu asta? Vor să propună imaginaţie şi idei pe bancnotele româneşti. Este foarte important să ai bancnote reprezentative pentru ţara în care trăim, iar cele pe care le avem nu spun mare lucru.

Iată, câteva exemple dintre "Valorile neobservabile din mâinile noastre", din seria "România în avangardă":

Ştiaţi că...?

2009-02-10T21:57:00.013+02:00

Nu am firmă de publicitate, deci nu pot fi un muist parşiv şi prefăcut care face campanii împotriva concurenţei, sub denumirea generică de "Campanie de educare a clienţilor". Ei bine, nu am o firmă de publicitate, nici o pseudo-firmă în ceva apartament închiriat sau în ceva cameră de cămin, pentru a putea fi vizat de un articol foarte bine scris, extrem de bine gândit şi o foarte bună reclamă de autopromovare sub pretextul unei campanii.

Nu am talent la handbal, deci nu pot fi înjunghiat într-un club din Ungaria, de o risipă de haine. (Odihnească-se în pace!)

Nu sunt un ţigan împuţit şi borât (rrom împuţit şi borât, pentru ăia care cred că trebuie să fiu corect) şi de aceea nu pot să fiu urât de un întreg popor fiindcă am luat viaţa unui om doar fiindcă am putut şi fiindcă m-a întrerupt pe când dădeam şi eu o barmaniţă cu capul de masă fiindcă nu "vrea" muşchii mei să plăteşte nota.

Nu am maşină cu mulţi cai putere cu care să nu am altceva de făcut decât să mă omor în orice zid care e atât de tupeist încât să îmi iasă brusc în cale... eventual să iau şi ceva trecător cu mine.

Nu sunt un hoţ prost, aşa că nu fur dintr-un magazin şi cu atât mai mult nu iau taxi după aceea, fix din faţa magazinului...

Nu am Bugatti Veyron, nici McLaren Mercedes, nici Ferrari 360 Spyder, nici Bentley Continental GT, nici Lamborghini Murcielago pe care să încerc să le vând, că deh, nu mai am bani de benzină pentru ele, dar să o ard în băşini, că sunt şmecher. În plus, m-ar da mama afară din casă dacă nu aş lua şi eu una, alta pentru casă...

Nu sunt atât de slinos încât să fiu politician şi să vând o bucată de platou continental din Marea Neagra încă dinainte de a o avea.

Nu mă cheamă Mutu, deci nu mă pot trage pe cur şi să nu mai vin la un meci al naţionalei, fie el şi amical, doar fiindcă mă enervează nemernicii ăia de suporteri de pe Ghencea... tot timpul şi-ar bate joc de mine... m-ar face în fel şi chip... iar eu sunt sensibil... în fiecare zi mă pensez şi plâng, darămite să suport nişte înjurături timp de 90 de minute... Vaaaai... aş plânge acolo, aşa că nu vin!

Nu am pile în unităţi militare de "înaltă siguranţă", de exemplu cea din localitatea Ciorogârla, deci nu pot fura arme cu care să dispar fără urmă.

Nu am fost dat afară de la locul de muncă şi încă am bani, cât de cât, să trăiesc, să mânânc şi să dorm sub un acoperiş, aşa că nu este nevoie să distrug jumătate din bancomatele din Hunedoara pentru a fi băgat la închisoare, doar pentru a putea mânca ceva...

Nu sunt un burtos ignorant din Casa Poporului ca să votez pentru o lege care să permită stocarea de informaţii personale, după care să recunosc că este o lege tâmpită...

Nu am trust de presă, deci nu pot să îmi bat joc de Băsescu... ba... stai... Muie Băsescu! Ce chestie... era simplu, până la urmă...

LE: Nu sunt un doctor rupt în cur, care îţi face datoria şi care stă după un sistem infect, care aşteaptă ca statul în care trăim să arunce cu bani şi în direcţia sănătăţii, aşa că nu pot să scriu o scrisoare deschisă către ministrul sănătăţii, pe bună dreptate. Din păcate...

LLE: Am revenit fiindcă mi s-a făcut curte.

Titlu de post

2009-02-05T18:56:00.003+02:00

Sunt fericitul posesor al unei binemeritate vacanţe pe o perioadă nedeterminată în ceea ce priveşte postatul pe blog.
În ciuda insistenţei colective şi a protestelor de stradă, voi reveni abia când cheful îmi va face curte. (arhitectural vorbind)

Cu iubire, stimă, respect şi eternă dragoste purtată în suflet,

Paul.

Reclamă Audi A6 pentru Superbowl.

2009-02-02T10:51:00.002+02:00

Foarte bună reclama. Mă uitam pe Youtube de ceva vreme şi am văzut trailerul pentru acest spot.

Pot zice că l-am aşteptat într-atât fiindcă îmi place foarte tare Jason Statham. Dacă şi ţie îţi place, uite şi un Making Of.

Jesus is now online

2009-02-01T10:10:00.005+02:00

DRAGI TINERII CRESTINI, avem posibilitatea de a ne ruga fff multi tineriI din ROMANIA asadar am vrea ca ora 22:30 sa ne inaltam in RUGACIUNE vrem sa ne rugam pt ceea ce urmeaza sa fie in tara in toata lumeaa,DOMNU ESTE TOT MAI APROAPE,noi?? suntem aproape de EL?!...HAIDETI FARA NICI O RUSINEE SI SA FACEM O OBISNUINTA, ASA CUM MANCAM LA ORA POTRIVITA ASA CUM MERGEM LA SC LA ORA POTRIVITA asadar SA AVEM OBICEIU CA LA 22:30 sa stam in rugaciune ...mass dati mia departee tineri crestini in DOMNU!!!>mass<>

Adica ... LOL?

Once You Go White...

2009-01-27T19:19:00.001+02:00

(Thanks, dude)

Campania "Chance For Life"

2009-01-24T19:40:00.002+02:00

Fiindcă merită să faci campanii de publicitate inteligente, chiar dacă eşti un mic ONG, iar acest spot demonstrează întocmai acest lucru. Bine... s-a luat firma Babel după o mică practică folosită în diferite ţări, precum Germania sau Polonia, dar ce importanţă are, atâta timp cât acest spot este foarte bun?

“Campania de comunicare este programata sa se desfasoare in doua faze. Pentru prima parte am generat un flux word-of-mouth, cu ajutorul angajatilor si a partenerilor Babel Communications si Chance For Life, acestia implicandu-se in promovarea pe diverse canale informale a spotului “Inginerii”. In faza a doua a campaniei vom difuza spotul la principalele televiziuni care au acceptat sa ne sprijine in acest demers «pro bono» si carora le multumim pentru implicare” declara Raluca Simu, Managing Partner, Babel Communications.

(sursa: IQAds)

Imn de pui de Lăpuşan

2009-01-24T00:38:00.003+02:00

"Da' după pui de Lăpuşan, ei, să nu dai cu bolovan

Cumva de li nimeri, vai de capu' tău a hi!"

Grigore Leşe - După pui de Lăpuşan

Viaţa are coloană sonoră (ep.3)

2009-01-23T23:54:00.001+02:00

Semnal M - M-a vrăjit o stea

Da, odată, demult, suna astfel muzica românească.

Băi, doctore! Să te fut, băi!

2009-01-23T16:18:00.005+02:00

Cum pizda mă-tii e posibil să fii doctor, să depindă viaţa unor oameni de tine, să fii un futut de făcător de minuni pentru mulţi dintre ei şi pe tine să te doară în pulă de oamenii care îţi sunt aduşi cu ambulanţa?? Cum mă-ta poţi trăi cu tine, băi, căcatule, când îţi vine un om pe targă, un bătrân de 60 de ani care nu a mâncat de 3 zile absolut nimic fiindcă nu are ce şi tu să ai tupeul jegos să îl plimbi 4 ore (patru futute de ore!) prin spital şi înainte de toate să refuzi să-l internezi pentru că nu i se găseşte asigurarea medicala? Cum dracu te primeşte familia acasă, băi, dobitocule? Lu' mă-ta i-ai cere asigurarea medicală şi ai plimba-o patru ore prin spital? Ai interna-o până şi la tine în birou, futu-te-n gură de ipocrit!

Moare omu' în spital fără să fi dat doi bani pe el, băi, nimicule! L-ai purtat 4 ore prin spital, dar te-ai uitat la el măcar? Ce avea omul acela? Era caz social? Şi dacă era, ce avea? Umflatul ăla de rupe volanul la S-Klasse cu burtoiul are prioritate? Da... are prioritate. Probabil a înghiţit un caş întreg şi moare, umflatul... Normal că are prioritate!
Doi handicapaţi care s-au tăiat între ei cu o seară înainte, în belita aia de Slatina, că sunt ciumegi şi ei fac parte din găşti, băga-şi-ar cuţite-n piept, ăştia au prioritate? Da, au prioritate, fiindcă ei cotizează.

(Dacă, citind chestia asta ai hotărât în sinea ta că sunt vulgar, mai gândeşte-te o dată. Eu l-am scris aşa intenţionat. Ăla l-a omorât din nepăsare. Oare ce e mai vulgar?)

Realitatea de pe net

2009-01-22T20:51:00.001+02:00

Cum cauţi ceva util pe net? Mă rog, irelevant, nu mă interesează. Eu o să îţi arăt cum găseşti ceva inutil pe net.
În primul şi în primul rând accesaţi site-ul Pagini Aurii. Bun.

Mai apoi, interesat fiind de ce se petrece în România, ca un cetăţean de drept, interesat de soarta ţării sale, vei căuta "pe cineva muncind", după cum bine îţi arată Paul în figura alăturată.

În cele din urmă, Pagini Aurii îţi va răspunde foarte prompt, ştiind, desigur, adevărul adevărat.

Interesant de punctat este faptul că nu vei găsi nici "pe cineva făcând sex", pesemne că aceasta este cauza natalităţii scăzute în România.

Voi cu ce v-aţi mai jucat?

(Thanks Carmen)

El este Electronietzsche!

2009-01-21T16:23:00.012+02:00

Filosoful clabăr. Lui îi plac muzicile electronice şi îi place să bage câte o şaormă babană după fiecare repriză de clabing/beţiving/drogating. Îi mai place să clipească cu câte un ochi pe rând şi, de asemenea îi place să se legene. Nu îi place Tiesto, după cum bine puteţi observa. Probabil îi plac cartofii prăjiţi.
Lui cel mai mult îi place Pitong şi îi mai place Tech*/~`>,(|>&%¤#"/!) Itch. Foarte tari dji!

Una peste alta, Cristian a mers să-l vadă pe Pitong (Pete Tong) în Krystal Glam Club.
Bravo, Electronietzsche!

No More Bush

2009-01-20T18:57:00.011+02:00

Cum bine ar spune verişorul meu mai mic, care nu poate pronunţa cuvântul "preşedinte", în acest moment, Obama este încoronat "rege" al Statelor Unite. Televiziunile sunt destul de marcate de acest mega-super-hyper-eveniment intergalactico-universal, de aceea presimt că o să se lase şi cu câteva lăcrimioare.

Serviciu uşor, nenea Obama!

PS: Ador cuvintele polisemantice!

PPS: Thanks, dude!

A Cross The Universe

2009-01-19T23:15:00.007+02:00

De ce vreau Justice în România? Fiindcă vreau să mă duc la un concert adevărat! Singura trupă care ştie să facă dintr-un concert... un concert, după cum bine arată figura alăturată:

Fig. 1.

(Track 1: Phantom part I + Phantom part II / Track 2: D.A.N.C.E)

Nimic? Deloc impresionat? Atunci urmează şi cea de-a doua figură:

Fig 2.

(Track 1: D.V.N.O. / Track 2: Waters of Nazareth / Track 3: One Minute to Midnight / Track 4: Tthhee Ppaarrttyy)

VREAU JUSTICE ÎN ROMÂNIA!

† et justice pour tous

123

2009-01-17T20:22:00.007+02:00

Cum sunt mesajele de la 123?
A = Ca dracu' de enervante.
B = Unse cu ulei de rapiţă şi date prin ou, în cele din urmă făcute pane.
Răspunde acum, pentru a avea 45 de şanse în plus de a fi unul din cei pierzători la finalul promoţiei, când un norocos, desigur nu tu, va câştiga 300.000 RON.
Ce mai aştepţi? Pune mâna şi sterge-mă, la fel cum ai făcut cu celelalte 200 de sms-uri inutile pe care le-ai primit de la Portocală.
PS: Nu uita, ai 17 sms-uri gratuite care de fapt sunt incluse exact în cei 0,96 eurocenţi pe care îi dai, ca un bou ce eşti, pe acest mesaj!

Hai să scriem cărţi de specialitate!

2009-01-17T19:58:00.005+02:00

"Produsele care sunt introduse pe piaţă necesită de regulă o frecvenţă mediatică mai mare decât produsele consacrate pentru care se face publicitate în scopul actualizării mesajului."

Adică cum? N-aş fi zis...

Dar bine că învăţ aşa ceva în anul al III-lea. Mi se părea mie ceva ciudat în legătură cu chestia asta undeva prin clasa a VI-a, dar bine că în anul III m-a lămurit o carte de specialitate pe care o am pentru examen. Mă simt, brusc, foarte luminat. Simt că aş putea să vând îngheţată eschimoşilor acum că ştiu acest lucru minunat.

Totuşi, ceea ce mă depăşeşte psihic e faptul că a precizat că "de regulă" necesită o frecvenţă mediatică. Adică cum? x2

De acum voi privi lumea cu alţi ochi.

Cum salvezi oamenii dintr-un incendiu?

2009-01-15T23:16:00.005+02:00

Întotdeauna m-am întrebat cum m-aş descurca dacă ar fi să fie un incendiu. Mă întrebam dacă aş salva oamenii sau dacă m-aş îmbulzi şi dacă aş da la o parte femeile, bătrânii şi copiii ca să ies eu primul. Mă întrebam dacă aş salva un om... cum aş face asta? Cum m-aş putea descurca să salvez , în mod corect, un om? Răspunsul mi-a venit, într-un mod foarte simplu, printr-o schemă.

Iată: astfel se salvează ÎN MOD CORECT, o victimă dintr-un incendiu.

Sau cel puţin aşa ar proceda Hulk Hogan...

(Thanks, dude!)

Concurs interactiv.

2009-01-13T19:49:00.003+02:00

La ce te gândeşti ACUM?

Opinia ta chiar mă interesează.

Sunt nerăbdător să aflu.

Apoi vom dezbate împreună inutilitatea de a face ceva util.

Ce mai aştepţi? Răspunde acum!

Cacalitate garantată

2009-01-12T02:16:00.006+02:00

Bună ziua. Numele meu este Paul Lăpuşan. Cu ce vă pot fi de folos?

Deci, să înţeleg că nu vă merge netul?

Fără frică, omule, fără frică!

2009-01-11T01:44:00.004+02:00

Cât de des îţi închipui că un avion se prăbuşeşte în apropierea casei tale? De preferabil undeva aproape, îndeajuns încât să vezi catastrofa de pe balcon şi îndeajuns încât să nu îţi afecteze locuinţa. Nu ţi-ai imaginat niciodată? Nici măcar o dată? Ei, bine, eu îmi imaginez asta zilnic, de fiecare dată când trece un avion pe deasupra cartierului. E mişto senzaţia. De la o vreme începi să cunoşti avioanele după tipul de sunet pe care îl scot. Fiecare zgomot mai ciudat e o speranţă în plus pentru un dezastru. Da, sunt un dezaxat. Mă iubesc!

În o cu totul şi cu totul altă ordine de idei, Cioben m-a obligat, printr-o conjunctură nefericită (comment ameninţător) să scriu ce aş face dacă nu aş cunoaşte frica. Dacă nu mi-ar fi frică de nimic. Aşadar:

Ce ar face subsemnatul, dacă nu i-ar fi frică?

Aş mânca toată ciocolata din lume dacă nu mi-ar fi frică de Zeul Glucidelor.

Aş sări cu capu-n jos de pe o stâncă, evident, în apă, dacă nu mi-ar fi frică de un potenţial corp (al meu) făcut terci. Şi dacă nu mi-ar fi frică de infarct. Tot al meu.

Dacă nu mi-ar fi frică să devin psihopat, aş ucide. Timpul.

Dacă nu mi-ar fi frică de gem, aş mânca mai multe cornuleţe şi mai multe prăjituri ce includ acest malefic produs gospodăresc!

Aş conduce ca-n Need For Speed, dacă nu mi-ar fi frică de accidentele de maşină. Mi-e exagerat de frică să mor strivit de fiare.

Aş năvăli peste două persoane obeze care fac sex dacă nu mi-ar fi frică de imaginea care mi-ar rămâne întipărită în minte pentru tot restul vieţii.

Aş organiza un miting anti-guvern şi anti-...tot, dacă nu mi-ar fi frică de mascaţi.

M-aş schimba pentru o zi în manelist, doar că mi-e extrem de frică să nu rămân prost.

Dacă nu mi-ar fi frică de eşec, m-aş fi apucat de mult timp de design.

Dacă aş fi fost terifiat de proşti, nu m-aş fi angajat la mirobolanta firmă la care sunt pe ordinul de plată. Care este, pac-pac.

Dacă nu aş avea o frică teribilă de insucces, m-aş apuca de orice rahat care mi-ar face viaţa mai fericită. Trec greu peste frica asta, dar şi când o fac, zâmbesc şi văd că n-are rost să strâng atât de tare din dinţi.

Dacă nu mi-ar fi frică de dentist m-aş duce zilnic la dentist, măcar să văd ce mai face.

Aş face toate porcăriile de pe lume, inclusiv să jonglez cu drujbe, dacă nu m-ar terifia moartea.

Mi-e frică să o dau mai departe.

Aş trimite mai multă lume în p**** mamii lor, dar mă ameninţă cu CNA-ul, cu OPC-ul, cu DNA-ul, cu UPC-ul, cu RATUC-ul, cu CRP-ul, cu ASNLCPITVCI-ul, cu Poliţia şi cu tot felu' de alte organe, unul mai mare decât celelalt. Şi mi-e frică. Da, clienţii unei anume firme sunt extrem de determinaţi să îşi arate IQ-ul subnutrit! Zilnic. În tot timpul acesta, m-am transformat într-un analist demografic şi social. Deloc greu să îţi dai seama de nivelul scăzut de cultură al românului, atunci când ai de-a face cu EL, efectiv. În familie, copilul devine om. În relaţii, omul devine tovarăş. În societate omul devine un nume. În tot acest timp, în intimitatea casei, omul rămâne cretin.

Morala: Feriţi-vă de măgăruş! (?)

Să glumiţi bine!

2009-01-08T01:25:00.006+02:00

Prietene, a ajuns la cunoştinţa mea că eşti absolut pastă în ceea ce priveşte arta de a stand-upăii. Singurele glume pe care le ştii încep cu "Bulă, o dată..." sau "Ion şi cu Gheo'..." sau mai rău "Iepuraşul merge, într-o zi..." şi te miri de ce îţi ştie toată lumea absolut toate poantele. Ai intrat de câteva ori pe DC++, dar ai ieşit repede, că a venit cu viteză mare pornăul pe care îl căutai cu atâta pasiune, maneaua cea mai nouă sau albumul ăla nou a lu' Morandi, filmul ăla care e acuma la cinema sau episodu' ăla nou din Prison Break. Că erai curios CUM mai evadează ăia, CUM scapă de ăia care-i urmăresc şi CUM se mai complică lucrurile. Te ţine cu sufletul la gură, ştiu. Lasă, asta e altă poveste. Să revenim la oiţele noastre, alea mai creţe exact pe unde trebuie. Altă dată când ai intrat pe DC++ ţi s-a dat foarte repede ban, nu mai ştii exact de ce, probabil că ai injurat sau probabil că ai pus şi tu acolo, ca tot omu' care vinde câte ceva, un mesaj de tipul "Vând cauciucuri de iarnă...", "Vând haine de firmă, toate mărimile" etc.

Dar o dată!! O DATĂ, ai reuşit! Ai intrat pe DC++ cu un scop precis. Aproape cult. Ţi-a spus un tovarăş bun că a văzut o chestie atâta de tare, încât s-a căcat pe el de râs. Ad literam. Şi tu l-ai crezut, ai vrut să încerci experienţa şi i-ai urmat sfatul. Ai scos Pablo Francisco şi, ad literam, te-ai căcat pe tine de râs.

Felicitări.

Nu a durat mult şi ai intrat iar, să scoţi Carlos Mencia. Erai tare fericit. Râdeai în hohote la glume pe care nu le înţelegeai întru totul, dar dacă râdea o sală întreagă acolo, în filmuleţ, tu cum să nu te prinzi? Ai fi tare prost, aşa că râzi şi te simţi bine. Dai mass, "BĂĂĂĂ, ce tare e ăsta: (link de youtube cu Carlos Mencia sau Pablo Francisco) =))=))=))". Corect? Ai rămas la nivelul acela? Tot Pablo Francisco "rulează" şi tot show-uri de-ale lui cauţi?

Felicitări. Eşti simplu.

Pentru toţi ceilalţi, care au trecut de Pablo Francisco, am două site-uri ale unor clasici. De ce? Fiindcă aici simţi ce înseamnă expresia "Tata lor!". De fapt... taţii lor, că sunt doi la număr.

Richard Pryor - Degeaba vă povestesc despre Richard Pryor... E de prisos, atâta timp cât nu ai să auzi măcar o poantă dată la perfecţie de el. Un actor excelent şi un comedian fantastic. Întrebaţi-l şi pe Eddie Murphy, o să ştie el despre ce vorbesc. (Am gândit mult asta...)

George Carlin - Probabil cel mai amuzant om care a existat vreodată, un om care şi-a pus întrebări de-a dreptul cutremurătoare, de genul: "How could anyone know how a deserted area looks like?" sau "Before the drawing board was invented, where did they go back to?".

El este "Pablo Francisco" al meu şi îl recomand tuturor pasionaţilor de limbă. (Dacă înţelegeţi ce vreau să spun.)

Punchline cu punchline.

2009-01-07T00:58:00.004+02:00

Ca orice om normal, pasionat de stand-up, care este, dacă mă înţelegi, pac-pac, vroiam să intru în seara asta pe portalul meu preferat de stand-up românesc, unicul de altfel, dar, ca să vezi, ce să vezi? C'est foutu, ca să zic aşa.

Dar, nedorind să fie serioşi nici măcar pentru vreun moment, au pus un punchline, aşa, pentru curioşi:

LE: Şi-au remediat problema. Probabil că l-au dat afară pe Bogdan. Pământul se invârte din nou în direcţia corectă.

Fă-ţi un bine. Hai în PRime!

2009-01-07T00:54:00.002+02:00

PRIME reprezintă Asociaţia Europeană a Studenţilor la Relaţii Publice şi Comunicare. În prezent, PRIME numără peste 500 de membri din 16 ţări. PRIME România a luat fiinţă în 1997 în cadrul Departamentului de Comunicare Socială şi Relaţii Publice al Universităţii Bucureşti. Membrii săi sunt studenţi la Comunicare şi Relaţii Publice, Jurnalism, Ştiinţe Politice şi Administrative, Sociologie, Psihologie, Ştiinţe Economice, precum şi alţi studenţi interesaţi de domeniul comunicării şi al relaţiilor publice. PRIME înseamnă în întreaga Europa:

P- profesionalism & perseverenţă,

R- relaţii de interes reciproc,

I- iniţiativă & independenţă,

M- motivare & competenţă,

E- (spirit & creativitate) europene.

Birocraţie moderată la Polul Sud.

2008-12-30T20:49:00.003+02:00

Craciun Fericit din Suedia

2008-12-25T18:16:00.002+02:00

(Şi eu care credeam că videoclipurile româneşti sunt de tot rahatul...)

Campanie Anti-Detestosteronizare

2008-12-23T12:36:00.002+02:00

Relaţiile nu mai e ce-a fost. Cromozomul dominant începe să fie XX. Prea multe site-uri şi reviste şi emisiuni care recomandă bărbaţilor să fie mai înţelegători şi mai răbdători, să înţeleagă sentimentele femeilor şi să fie empatici. Să se pună în locul lor, să ia un sân fals, să vadă senzaţia, să plângă, să aştepte, alături de ele, cu nerăbdare emisiunea "aia" de pe Romantica, de pe Acasă. Să înţeleagă că nu meciul e important, ci scorul. Să înţeleagă că internetul nu oferă doar site-uri porno hardcore cu asiatice fragede şi cu negrese exotice, că florile nu sunt atât de scumpe pe cât li se par lor, să nu vadă confesarea sentimentelor ca pe o slăbiciune. Să accepte reproşurile, să le considere constructive, să înveţe din propriile lor greşeli, să înveţe să gătească reţete complicate de raţă gătită în vin, cu portocale şi cremă de avocado. Să privească lumea prin ochii lor.

Totuşi, undeva pe drum, unii bărbaţi au greşit ceva. Niciunul dintre aceştia despre care vorbesc eu nu a citit Hansel şi Gretel. Firmiturile de pe poteca urmată de ei sunt inexistente. Cu alte cuvinte, boii au uitat de unde au plecat. Au uitat esenţa bărbăţiei lor. Pe drum, au pierdut şi din testosteron. În momentul în care pentru tine, Jose Mourinho este un necunoscut sau când până şi Bănel Nicoliţă este un actor din "telenovela cu ţiganii de pe Acasă", atunci, stimate domn, eşti pussy whipped.

XX: se tureaza ca eu ma turez ca el crede ca ma turez si ca nimic nu-i bine din ce zice

XX: adica, azi, nush ce i-am zis la tel

XX: si dup-aia o zis el ceva

XX: si am tacut

XX: ca ma scobeam in nas

XX: (stiu, rude)

XX: si zice

XX: no iar te-ai disperat

XX: ce-am mai facut iar sa te supar in halu asta

XX: zic: ma scobeam in nas, scuze

XX: zice: da bine, ca stiu ca iar te-ai disperat

(XX - Exemplar feminin. De pe messenger citire.)

Unde e puterea presei şi puterea bărbatului de altădată? De ce bărbatul pare să devină metrosexual de prim rang, iar femeia să poarte coaiele sub fustă? E bine că are şi ea coaie, că atunci când eşti prea beat, ea poate comenta celor cărora tu nu le poţi adresa mai mult decât o privire, împreună cu o faţă complet tâmpită. E bine că se scarpină la şliţ în public, e bine că râgâie, e bine că fac pipi din picioare sau e bine că măcar fac efortul de a încerca, e bine că încep ele să-l înjure pe Bănel şi să-l trimită în Kenya, să fugă cu ăia de acolo, e bine că ştiu scandări anti-dinamoviste şi anti-rapidiste, e bine că patinajul artistic pentru ele e gay, e bine că discută politică şi chiar ştiu despre ce vorbesc, e bine că preferă un Cola şi-un Big Mac în loc de cleşti de crab pane cu sos marinat şi sparanghel cu cremă de papaya şi mango. E bine că nu le place la Banbu şi că preferă un pub din care pleacă direct la serviciu. E bine că dau search la porno pe Google şi e bine că-l şi găsesc. E bine că uită sensul cuvântului "atehnic" şi e bine că dau sfaturi pentru instalare de Windows. E perfect că site-ul lor preferat e piţipoanca.org şi e bine că acceptă lesbienele, ba chiar le admiră.

Toate astea sunt foarte în regulă. Foarte bine. Nu am nimic cu femeile. (vorba lui Vio, de la Deko - "N-am nimic cu femeile. Le consider egale între ele.") Să ştie şi să facă de toate. Dar din când în când să-şi mai amintească unii de ce au o mică diferenţă faţă de ele. Fără a se arăta superiori. Doar să conştientizeze că au Y-ul, din cromozomul XY. Prietene, ţine minte, tu eşti ăla care trebuie să se scobească în nas. Mai mult, dacă şi ea face lucrul ăsta, şi îţi spune, crede-o. Nu fii o pi*dă paranoică.

Un glob împodobit cu brazi

2008-12-23T02:53:00.002+02:00

Bate-te ca-n Mortal Kombat.

2008-12-22T22:11:00.004+02:00

Arată tuturor că eşti o brută. Uite aici, de La Pufossu în dar, un mic joculeţ pentru cei amarnic plictisiţi.
Fă-ţi o brută. Ucide-mă, de poţi, apoi treci mai departe şi mai dă-le şi la alţii în gură.

Inamicul ierbii - Câinele.

2008-12-22T19:23:00.004+02:00

Motiv bun pentru a te apuca de fumat iarbă: te vei înţelege mai bine (sau nu) cu cel mai bun prieten al tău - câinele.

De dicaţie.

2008-12-20T15:24:00.002+02:00

Să dea Domnu' să ai parte doar de Paraziţii, De ziua ta!

Filmul cu eleva porno e fix p(_)la

2008-12-20T01:39:00.005+02:00

Pentru toţi cei care au ratat filmuleţul anului, iată-l:

Pasaridenoapte practically married from matei tudor on Vimeo.

Cum poţi promova o echipă? Simplu. O faci să fie echipă, apoi o filmezi. Punct.

O primă producţie păsăridenoapte.

(Să nu uităm şi de Vio, cel care a refuzat să se trezească la 6, duminică dimineaţa, pentru a ne da bunny slippers...)

Colac peste pupăză.

2008-12-19T00:37:00.003+02:00

Cum faci laba când nu vezi ce faci?

2008-12-18T00:59:00.005+02:00

Nu vezi ce faci fiindcă eşti orb. Dar, totuşi, întrebarea rămâne valabilă chiar dacă e puţin reformulată. Cum faci o labă decentă atunci când eşti orb? Răspunsul e simplu. Intri pe cel mai bun site de porno pentru orbi. Acest site este extrem de util şi pentru aceia dintre noi care sunt mult prea leneşi pentru a căuta porno. Ce face site-ul, mai exact? Ei, bine, câţiva oameni lipsiţi de viaţă intră pe site-uri porno şi se înregistrează audio în timp ce descriu pagina - culori, paginaţie etc, iar mai apoi dau play la un clip porno şi încep să îl descrie. Interesant job, nu? Şi lumea încă pretinde că e normală. Foarte important de precizat este faptul că ei fac asta încercând să ajute lumea, fiindcă este o organizaţie care chiar are ca scop satisfacerea orbilor, sexual, pe canalul auditiv. Sweet!

În orice caz, enjoy.

(Ca să nu spună cu nu am citat sursa - ceea ce deja a şi făcut, muţumesc, site-ul l-am primit de la căutătorul-şef în materie de porno pentru orbi: Vibes'n'stuff)

Zi-le, toride, române!

2008-12-02T10:25:00.003+02:00

Avem ştiri! Cu "La Mulţi Ani, România!", cu "La Mulţi Ani, ProTV!", cu manelişti pe toate posturile şi cu români din diaspora, care ne duc dorul şi care ne iubesc, între o scuipă mică şi-o sămânţă, în pauza dintre două manele, undeva în Spania. Da, tot ţărani sunt şi acolo, dar, ce să faci? Ei sunt reprezentativi. Să fii trist? Să fii resemnat? Îl văzusem pe Alex la emisiunea lu' Măruţă, ieri, într-o ipostază de manelist. Îl văzusem pe Geoană câştigător. Îl văzusem pe Vadim plângând, undeva, cot la cot cu Becali. Alegeri triste în politichie. Triste pentru ei, că nu mai au de unde. UDMR-ul care se lingea pe buze, îşi scuipă în sân acum şi face ochi mari, de pisică, sperând să prindă vreun ciolan aruncat în milă. Sau scârbă.

Am văzut nişte artificii slabe de 1 Decembrie, am văzut un Victor Piţurcă resemnat, care deja se gândeşte să pregătească următoarele calificări, am văzut prea mulţi ţărani pe străzi, care se simţeau români, am văzut ţărani în McDonald's aseară, am văzut un Dj Sava mai chel ca niciodată şi cu un set mai bun ca niciodată, am simţit prea mult miros de ceapă ieri, dar are şi românul momentele lui bune, incontestabil. Hai, totuşi, să-i dăm românului o şansă! Doar românul s-a născut poet, cald şi prietenos, nu? Sună aiurea, dar s-a născut şi ud, vâscos, chiar.

Măcar românul e expresiv.

Artistul de Azi (ep.1)

2008-11-25T20:20:00.007+02:00

Azi: čokla .

Simulacrul

Tenebroase griuri cad;
În pământ eu mă afund,
Trec prin lumi ce le detest,
Dinspre culmi de ger spre vad;
Chipuri reci de muribund,
Mi-amintesc de-un gând celest...

Dar din agonia-mi surdă,
Crâncen mă dezlânţuiesc
Urlă vinele din mine
Slobozind o-ntreagă ciurdă
De năpaste - eu privesc,
Cum înarborat mă ţine.

Multe lumi creatu-s-au,
De când gheaţa mă răpuse,
Şi prin pori de ură seacă,
Abia ce-mi mai respirau,
Simţuri ce credeam apuse,
Şi ce cresc prin scut şi teacă.

Mă renasc ca Flama Sfântă
Reînviu Sămânţă Rea
Eu sunt Dumnezeul Negru
Ce din cor n de luptă cântă
Cu materia-mi cea grea
Spulber tot ce e integru !

Mii de feţe mutilate,
Îmi cad mute la picioare;
Sfâşiu corduri şi-mi hrănesc
Poftele-mi de mult uitate.
Eu sunt Tatăl, Negrul Soare,
Ce prin ură mântuiesc

Toţi se-nchină la urgie
Un talaz de boli revărs
Peste etici subjugate
De pervers şi de orgie
Strâng dezastre şi le vărs
Peste tot şi peste toate !

Vifor, ţipăt, foc şi pară
Despic minţi – bolnavul tremur,
În reflexii mi se-arată,
Mă amuz cum stârvuri cară,
După asprul meu cutrmur,
Chipuri de ţărână-uscată.

La Pufossu promovează tinerele talente bătrâne.

Ghicitoare

2008-11-23T18:11:00.005+02:00

Ce-au în comun toţi oamenii ăştia? Cine sunt ei? Mă aştept să ştiţi. Din punctul meu de vedere toţi sunt faimoşi. Întrebarea e destul de tricky: Având în vedere că ei sunt faimoşi, de ce nu sunt EI faimoşi şi sunt alţii? N-are sens?

Are. Have fun :*

- Aliaune Thiam

- Erica Wright

- John Francis BonGiovi

- Paul David Hewson

- Vincent Furnier

- Oshea Jackson

- Dante Terrell Smith

- Calvin Broadus

- Andre Young

- Stanley Burrell

- Robert Van Winkle

- Reginald Dwight

- Thomas Woodward

- James Tood Smith

- Enrique Jose Martin Morales

- Farrokh Bulsara

- Georgios Kyriacos Panayiotou

- Carnell Haynes Jr.

- John Michael Osborne

- James Osterberg

- Sean Combs

- Norman Cook

- Gordon Matthew Thomas Sumner

- Timothy Mosely

- Anna Mae Bullock

- Steveland Morris

- Alvin Joiner

Pungaş. Ad literam.

2008-11-16T17:17:00.012+02:00

Furt, ziua în amiaza mare! Inacceptabil ceea ce se întâmplă în ziua de azi (16.11.)! Oamenii au ajuns să nu mai aibă milă şi să nu le mai pese de ceea ce se întâmplă în jurul lor. Ce s-a întâmplat? Eu m-am întâmplat. Şi un bătrân spurcat. Amândoi ne-am întâmplat. (dacă în mintea ta sună pervers, atunci eşti bolnav psihic!)

Aşadar, eu, nesuspectând nimic din ceea ce avea să mi se întâmple cu o adevărată sălbăticiune, m-am dus la Profi. Ăla micu' din Mărăşti. După o raită cumpărătoristică, ca orice om, m-am îndreptat spre casa de marcat. Rând mare. La cealaltă casă era mai puţină lume, aşa că m-am năpustit ca un vultur pe un pui de Gostat. În spatele meu, un om în vârstă. Mi-am văzut de treabă, aşteptam după cei din faţa mea. Vroiam să scot punga din buzunar (evident, m-am dus cu pungă de acasă :>), dar apoi a trebuit să pun lucrurile pe bandă. Le-am plătit, am ieşit, iar când să scot punga... Unde-i punga? O aveam în buzunar înainte, când vroiam să o scot! Unde-i punga? Mă caut bine prin buzunare, dar nu era. Unde-i punga? Intru iar în magazin, să văd dacă nu am scăpat-o cumva, prin absurd, pe jos. Nu o găseam nicăieri. Unde-i punga? Ia ghici unde putea fi punga? La bătrân! Doar bătrânul o putea lua! Se lipise de mine ca scuipatul pe timbru când stătusem la rând. Of, la naiba... Şi era atât de... încăpătoare... era atât de... mare... Avea o culoare foarte frumoasă, roşu cu galben... Sunt trist! Dar sunt gata să lupt! Nu renunţ!

Aici aveţi şi o poză cu sora geamănă a pungii mele. Punga mea abia împlinise 1 anişor acum câteva zile. Acum surioara ei petrece singură. Săraca... oare în ce sertar de bătrân se află ea acum? Sunt trist.

Vă chem în ajutor. Oricare dintre voi, care vedeţi această pungă la un bătrân, vreau să îi faceţi cunoscută opinia voastră despre comportamentul lui! "Ah... bătrânii ăştia... fură tot, dom'le..." Să ştie că sunteţi cu ochii pe el şi că nu va mai putea repeta această fărădelege, acest pungaş! Pe bună dreptate - pungaş.

Halal ţară!

Fauna de mall

2008-11-13T13:03:00.003+02:00

E mai mult decât fumat fenomenul "pitzi". Asta ca să rezum pe scurt cele ce urmează să dezvolt mai jos. Pitzipoanca.org a avut un succes teribil, nu doar datorită celor care accesează acest blog dar mai ales datorită celor ce vorbesc de el. Sigur, la o cafea am discutat, inevitabil de proasta de pe "pitzipoancă - the blog", inevitabil am pomenit cocalarul cu banii care-i ieşeau din toate orificiile de pe "cocalari", şi în cele din urmă te întrebi dacă merită să îi pomeneşti. Bine, să apari acolo e o recunoaştere a faptului că eşti cel mai cool de la tine de pe scara blocului, eşti acest Je$u$ Chri$t al internetului, fiindcă, în fond, banii nu te fac pe tine, nu? Tu, cu inteligenţa ta afaceristică îi faci pe ei. Totul e datorat faptului că eşti bisnismen de suckces şi, bineînţeles, tu vorbeşti afacereza. Nimeni nu neagă acest fapt. Interesant e de urmărit că fenomenul deşi e atât de "acuzat" şi luat în glume de absolut toată lumea, se extinde. O tură prin mall şi deja îţi dai seama despre ce vorbesc. Fauna, sau flora, mă rog, de mall e deosebită, mai ales în mall-ul din Gheorgheni, nu dau nume - Iulius. Le vezi pe toate adunate la o cafeluţă, proaspăt coborâte "de la liceu, fată", după o zi ostenitoare de afişat dodoaşca pe coridoare şi de împărtăşit o bârfă la o ţigaretă, împreună cu o altă mijaretă sau cu mai multe, în fine. O tură de shopping le dezmiardă sufleţelul lor şi fundicul lor imprimat cu firme gen "Bucci" sau "De-nGe", căci, shoppingul este această supă de pui cu care ele se încălzesc.

În fine, cât de fumată e descrierea de mai sus? Fuarte, vorba incultului. Ce-i interesant, totuşi, e că mulţi din cei care comentează pe "pitzipoancă" sunt, la rândul lor, pitzipoance care nu-şi acceptă condiţia sau cocalari care, efectiv, le-ar dezasambla într-un mod foarte sexual, aşa cum faci cu orice papuşă Barbie. "Moamă, proastă e femeia asta, să mor io!! Da' ce m-aş împiedica şi-aş cădea în ea...... :X Au, au, au...".

Mă-nţelegi, barosane? Pac-pac!

Oricum, în ciuda frustrărilor multor pitzi, în ciuda faptului că la cât le-ar duce pe unele capul, eu le iau apărarea, "pitzipoanca", să fim serioşi, nu moare! Este acest gândac de bucătărie care rezistă la orice atac, răspunzând sec: "Măta e proastă şi înbrăcată aiuria, fată!! (fără nicio aluzie la Onutza) E treaba mia cum mă înbrak, klar?? Şi fă bine şi scoate pozele cu mine de pe sait, co să ai probleme mari de tot! Habar nai cinei tati meu! Şi dacă află iubi că ai scris deastea despre mine, ai pus(linioară)o!!!!!!!"

De ce am zis că e fumat fenomenul? Că deja multă lume a ajuns la filtru cu subiectul ăsta. Toate comentariile sunt puse din inerţie, din puterea obişnuinţei. Cert e că face parte din prostia cotidiană şi mall-urile nu ar mai fi la fel fără ele/ei. Căci (sau caci, cum ar fi fără diacritice) cocalarii şi prinţesele date de zei mall-ului sunt această cremă a societăţii, care fac trecerea între oamenii normali şi cei care suferă de sindromul Down.

Nu ştii la ce mă refer? Uite: poză făcută celor două exemplare (via pitzipoanca.org , nu-i aşa?) în habitatul lor.

Viaţa are coloană sonoră (ep.2)

2008-11-12T23:21:00.004+02:00

Trentemoller - Miss You vs Massive Attack - Teardrop

Una din piesele mele preferate facută piure cu o altă favorită de-a mea.

Pentru stări mai mult decât relaxante. Enjoy.

Un taxi la gară, vă rog. Sigur, aştept.

2008-11-11T01:49:00.003+02:00

Mi-am dorit să mă fac taximetrist. De ce? Fiindcă ei au parte de toată acţiunea. Ei sunt acolo, când tu nu eşti, dar prietena ta, spre exemplu, da. E o artă în a fi taximetrist, e o adevărată psihologie la mijloc, trebuie să priveşti atent. Gândeşte-te doar, taximetriştii au toată ziua la dispoziţie, aşa că îşi permit să fie perspicace şi să prindă fazele importante pe care alţii le ignoră sau pur şi simplu nu le observă.

De câte ori şi-ai lăsat prietena pe mâna taximetristului, că, deh, el e băiat de treabă şi o duce acasă? Nu o dată, sunt sigur. Te-ai gândit la faptul că el, un simplu taximetrist, vede toată povestea ce se derulează înafara maşinii lui, cu câteva momente ca tu sau prietena ta să urcaţi în maşină? Te-ai gândit că el deja şi-a format o idee despre persoana pe care o transportă, cu grijă sau nu, la destinaţie? Tu nu dai importanţă faptului că te cerţi cu prietena ta lângă taxi, dar el observă tot. El deja are o opinie despre situaţie şi decide dacă se implică sau nu. Cum să se implice? Sunt N moduri în care el poate reacţiona, iar eu nu am de gând să le enumăr, căci te duce mintea, îmi închipui.

Dacă tu nu ştii adresa fetei cu care tocmai ai ieşit la o primă întâlnire, el o ştie. E cu un pas înaintea ta, dacă e până acolo. El poate ajunge să ştie anumite lucruri pe care ţie prietena nu ţi le-a spus. Să presupunem că prietena ta bea. Urât lucru, o conduită socială de damnat (sunt sigur că asta gândeşti...), dar să presupunem prin absurd că e aşa. Nu iei decizia de a fi domn, să o conduci acasă, beat fiind (iarăşi, un lucru foarte acuzat de societate...), dar, totuşi o urci în taxi şi ea purcede spre a ei casă. Tu nu ştii dacă ai fost bou şi dacă ea te bârfeşte, întocmai cu necunoscutul de la volan, sau dacă e mută (îmi cer scuze... urât din partea mea... urât, urât, de trei ori urât!!). El poate află acum că o ai mică. Poate află că eşti un netrebnic şi că îţi place să ieşi "la Obsession" doar cu băieţii, deşi ea e o bijuterie de fată. (Foarte gay din partea ta, apropos!) Poate află, într-un moment de maximă lipsă de conştiinţă a prietenei tale, că te înşeală. Poate chiar cu el. Poate chiar atunci. Îţi dă de gândit?

Să zicem că nu sunt doar buni psihologi, ci că sunt şi foarte buni magicieni. Unii fac să apară zâmbetul tău pe buze, deşi credeai că e pierdut de tot. Ţi-ai lăsat sufletul la gară. Trebuia să plece. Şi eşti tristă. Te urci în taxi, dar gândul tău rămâne undeva, într-un compartiment de tren, pe un scaun ocupat de altcineva, nu de tine, şi te uiţi pierdută pe geam. Ai impresia că vezi tot în acele momente, totuşi, nu vezi observi absolut nimic. Nu observi că privirea celui de la volan e îndreptată spre tine de câteva ori pe parcursul cursei. A văzut el ceva? Poate. Poate te citeşte. Poate bănuieşte. Doar te-a luat de la gară. A zărit cu coada ochiului o îmbrăţişare lungă, mai apoi o despărţire şi mai lungă. Şi un chip şters. Pe care el îl ducea acasă. Ce ai pierdut pe drum spre casă? Ia, spune-mi, ce ai ratat în acel minut care ţi s-a părut că a trecut, tot drumul? El a văzut multe în acea seară. A fost prea mult pentru el, darămite pentru tine. Aşa că face un truc menit să fure un zâmbet. Nu vrea nimic. Şi aşa drumul a durat doar un minut, ce poate el să vrea de la tine? Îţi refuză banii. El nu are nevoie de ei. Nici tu nu ai nevoie de ei. Ai nevoie de altceva, care se deplasează pe două şine veşnic paralele. Dar totuşi, i-a ieşit trucul. Ţi-a răpit un zâmbet. Voila! Şi a plecat.

Dedicaţie anonimă

2008-11-11T01:41:00.000+02:00

Fi-ţi-ar casa de piatră!

Fi-ţi-ar căutarea uşoară.

2008-11-09T13:30:00.004+02:00

M-am decis să vă prezint o minunăţie pe care am descoperit-o de ceva vreme şi care mă ajută enorm atunci când Google-ul este, cum să zic frumos... prost! Cauţi o poză? Ai în mintiuca ta ceva tag-uri? (cuvinte relaţionate cu search-ul tău, gen floare, cactus, alb) Bravo, atunci eu îţi pot oferi o frumoasă alternativă la Google Images. Este un motor de căutare pe baza de date Flickr, numit Related Tag Browser. Îl aveţi aici. Folositor? DA!!!

Click pentru fullsize

Te-ai gândit vreodată cum ar fi o Wikipedia mult mai interactivă şi mult mai practică? La Pufossu Fără Asociaţii şi Fiii, îţi oferă o altă minunăţie de-a online-ului. Se numeşte, intuitiv, Universe. Vrei să afli nişte lucruri despre Brad Pitt? Eşti curios cu ce cuvinte e asociat (concret, nu "pachet delicios de muşchi")? Eşti curios de ce alte personalităţi sau evenimente poate fi Brad Pitt legat? Înafară de patul Angelinei... De asemenea ai la dispoziţie poze, declaraţii, absolut tot ce te-ar interesa de personalitatea sau cuvântul căutat. O altă bază de date foarte bună şi foarte ingenioasă. Găsesti soluţia mea aici. Poate să îţi folosească la ceva? DA!!!

Click pentru fullsize

Eşti curios ce sentimente sunt pe blog-uri în lume exact în momentul în care tu scrii pe blog? Eu da, şi mai verific dacă lumea a ajuns la saturaţie când vine vorba despre posturile legate de transportul în comun, înainte de a mai adăuga unul. Glumesc, evident. Sau nu. În mod evident, voi vorbi despre o bază de date care adună cuvintele de pe bloguri, legate de sentimente şi de stările celor care scriu. E un motor de căutare care, în mod deloc surprinzător, caută orice începe cu "I feel", la orice timp verbal, în orice limbă. Aşa putem afla câţi emo sunt cu adevărat în lume. Ex: "i feel like dying and for the first time ever I can't eat". Dragă, nu contează, nu te îngrijora, aşa începeţi toţi. Pentru a vă face o idee, când porniţi aplicaţia, fiecare bulină colorată reprezintă un sentiment şi prezintă citatul. Mai mult, aplicaţia este corelată la o altă bază de date care asociază sentimentul cu o poză care reprezintă cel mai bine sentimentul şi care va fi pe fundal. Mai mult, aplicaţia verifică locaţia celui care a făcut afirmaţia şi poate asocia starea sa cu starea vremii din locaţia respectivă. Se numeşte We Feel Fine şi îl aveţi aici. Ingenios? DA!!!

Click pentru fullsize

Viaţa are coloană sonoră (ep.1)

2008-11-09T00:52:00.006+02:00

Martin Stipe feat Chris Martin - In the sun

Poate cei care urmăresc Grey's Anatomy ştiu piesa, cei care nu o ştiu o pot asculta în capul meu zilele astea sau, mai uşor, poa' să o asculte din player.

De ce am o disconsideraţie faţă de R.E.M., nu ştiu, dar vocea lui Michael Stipe e mult, mult prea tare. Nu suportam trupa, fiindca era excesiv de prezent Dumnezeu prin versuri. Dacă mă gândesc bine, încă nu îi suport, dar acum am făcut o excepţie şi mă bucur. Chris Martin aduce un aport extraordinar oricărei piese în care face un featuring, aceasta fiind un exemplu perfect. Cum zice chiar el, în varianta live a piesei: "This is the best song ever written. In my opinion...". Că bine zici, nene Martin.

Ce vreau cu "soundtrack-ul vieţii"? Nu mare brânză, dar o să încerc să adaug câte un mic bonus muzical, de calitate, din când în când. Clar, piesa asta merită să inaugureze seria aceasta de postări.

Savuraţi.

PS: Be kind. Please rewind!

Say What Again!!!

2008-11-05T11:29:00.002+02:00

Hai să fac şi eu o şustă. Nu e leapsă, nu e nimic, mai degrabă doar o curiozitate şi o provocare de a vă antrena talentul de a căuta pe Google ceva anume. Ce anume? Scena voastră preferată dintr-un film. Ever.

Asta e a mea:

Jules: What does Marsellus Wallace look like?

Brett: What?

Jules: What country are you from?

Brett: What?

Jules: "What" ain't no country I ever heard of! They speak English in "What"?!

Brett: What?

Jules: English, motherfucker! Do you speak it?!

Brett: Yes!

Jules: Then you know what I'm saying. Describe... what Marsellus Wallace... looks like!

Brett: What?

Jules: Say "what" again. Say "what" again! I dare you! I double-dare you, motherfucker! Say "what" one more goddamn time!

Brett: He-he's black.

Jules: Go on!

Brett: He's bald.

Jules: Does he look like a bitch?

Brett: What?!

Bună dimineaţa, Istorie

2008-11-05T08:21:00.003+02:00

Treaz de vreo trei ore şi deja am aflat lucruri noi şi, de ce să mint, plăcute. Primul şi cel mai important: Barack Obama este noul preşedinte al Statelor Unite. Am "răsfoit" online presa, rapid, iar netul duduie cu această ştire, blogurile la fel, dar se înţelege, la carisma pe care o are Obama şi la importanţa (hai nu!) pe care o are postul de cel mai important om, vezi Doamne, al planetei. Probabil că McCain ar fi fost mai bun pentru România, deşi Obama e practic adorat în Europa. Dar, totuşi, "The American Dream in the making" e mult prea minunat de văzut live.

Cine ştie, poate SUA chiar se schimbă.

PS: Că tot vorbeam de momente istorice, LA MULŢI ANI, Bobo.

Douăj de-ntrebări

2008-11-04T15:22:00.007+02:00

Fiindcă poporul cere (aka Delia) un nou post, chiar şi atunci când tu eşti la facultă şi îţi vezi de somn, liniştit, iacătă un nou post. Stând eu, aşa, liniştit la un rând interminabil pentru a plăti factura la UPC (tot un fel de Erdees şi ăsta) mi-am amintit de o chestie pe care o văzusem pe Watzap. Se pare că e luna sincerităţii pe bloguri, aşa că o continui astfel. Douăzeci de întrebări. (Cam gayşoare, aşa, întrebările...)

1. If your lover betrayed you, what would your reaction be?

Depinde. Cu oricine, dar nu cu-n turc sau cu-n cocalar.

2. If you have a dream you’d like to come true, what is it?

Îi zice "păsăridenoapte" şi ÎNCĂ nu e o agenţie de publicitate, dacă mă-nţelegi ce vreau să spun.

3. If you could write a book, what would it be about and what title would you choose for it?

Ar fi o carte autobiografică şi s-ar numi: "Cum am făcut primul miliard de euro. Sau Teoria statului în fund."

4. What would you do with 1 000 000 000 dollars?

Aş face cadouri tuturor prietenilor mei. Cabană pentru ai mei, casă pentru Dudecs ("Bucureşt" sau Cluj, unde vrea el), Mini Cooper S şi un VW Beetle (vezi, Simo? când pot, iau, ţi-am promis :p), MacBook pentru Dudecs, licenţe Adobe CS3 şi CorelDraw13 pentru Vio (Vio poate opta şi pentru o casă... aşa... ştie el de ce), o husă decentă pentru iPhone-ul lui Bobo şi un dresor care să îi înveţe motanu' să miaune corect, aş angaja-o pe Todea la Leo Burnett, ca să nu mai fie tristă, i-aş cumpăra Onuţei un tutorial "Cum să înjuri, fără să mai pomeneşti mamele", un VW Eos pentru Dana (îmi rămâi datoare vândută) şi un sexbuddy decent pentru Kinky.

Apoi văd eu ce mi-ar plăcea mie.

Mai multe.. scrieţi voi ce aţi vrea Paul să vă ia. Paul e darnic. Comentaţi ca şi cum aş avea banii.

5. Will your best friend always be your best friend?

N-are de ales, nu-şi poate rupe lesa.

6. Have you ever been in love with two people at once?

AU. Mai are rost să zic da? Mai are rost să spun că nu iau cele mai bune decizii în momente dinastea?

7. How long would you wait for someone you really loved?

Sfertul academic, plus încă ceva.

8. If you won the lottery, would you quit your job?

Da şi nu. "păsăridenoapte" aşteaptă.

9. Who is on your celebrity top 5…you know, the ones…that if you ever had an opportunity…

Urăsc "celebrităţile". Poate Nelson Mandela. Care e o personalitate, nu o celebritate.

10. What sucks the life out of you?

Când nu-mi iese ceav... PIZ!!! EXACT!!

11. If you could change one thing from the past, what would it be?

M-aş întoarce la mine, cel de la 3 ani, să mă conving că gemul şi dulceaţa din cornuleţe nu e Bau-Bau!

12. What’s your greatest fear/phobia?

Frica de a nu ajunge vagabond.

13. What kind of person do you think the person who tagged you is?

M-am autotagguit, deci sunt bun! Delicios, chiar.

14. Would you rather be single and rich or married but poor?

Pff. Însurat şi sărac. Oricum, dau lovitura şi scriu cartea aia de la punctul 3.

15. What’s the first thing you do when you wake up?

Îmi scot degetul din gură.

16. Would you give all in a relationship?

Da. Tot.

17. Is your career vitally important to you?

Revin să răspund când încep la UPC :))

18. Would you forgive and forget no matter how horrible a thing someone has done?

Da. Am făcut-o şi am să o mai fac. Iert. Tind să uit, nu ştiu ce am...

19. Do you prefer being single or having a relationship?

Fanta-stick... într-o relaţie.

20. Cui sa ii dam leapsa?

Bobo, Radu, Kinky, Ioana şi Delia. Plus cine mai vrea.

Leapşa cu cartea în care trebuie musai să apară un motan chipeş

2008-11-02T18:04:00.004+02:00

Bobo este darnic. Mi-a dat leapşa cu cartea, iar dacă motanul lui este chipeş, lumea trebuie să ştie asta, negreşit, fiecare suflet (la alegerea lui şi nu numai) va afirma vorba tiranului. Aşa e-n tenis, deci.

Leapșa cu cartea sună cam așa:

Pune mâna pe prima carte care “îți sare în cale”
Deschide-o la pagina 68 (dacă sugerez pagina 69 mă faceţi obsedat sexual)
Caută a 3a frază/propoziţie
Scrie pe blog următoarele patru fraze/propoziţii.
Ai grijă să “mănânci” din fiecare frază/propoziţie al 2-lea, al 5-lea şi al 8-lea cuvânt, iar la sfârşit de frază/propoziţie să adăugaţi “motan chipeş”.
Trimite leapșa mai departe la câți oameni “vrea mușchii tăi”.

Am pus din prima mâna pe cartea lui F. Scott Fitzgerald, Marele Gatsby, una din preferatele mele. (Primită, bineînţeles, că altfel mi-era prea lene să o iau.)

Să-ncepem:

p.69 (fiindcă după postul cu vibratoare ai dovedit că eşti un obsedăţel, în anumite limite, bineînţeles - Bobo, cu tine vorbesc, fii atent!)

"Bine, acum suntem ultimii, spuneam unul dintre bărbaţi, motan chipeş. Orchestra plecat de jumătate de motan chipeş. Deşi căzuseră de că o rea voinţă era de necrezut, disputa sfârşi printr-o scurtă luptă şi ambele neveste fură ridicate în braţe şi scoase în noapte, zbătându-se şi dând din picioare motan chipeş. Pe aşteptam în să mi dea pălăria, uşa dinspre bibliotecă se deschise şi Jordan Baker şi Gatsby ieşiră împreună motan chipeş."

Mai departe dau leapşa doar Ioanei. Mai vreţi? Faceţi, dragilor, nu aşteptaţi invitaţia mea. Măcar acum am aflat cum ar fi fost Marele Gatsby scris, daca Fitzgerald ar fi fost un beţiv.

Cu respect, "U" Cluj.

2008-11-02T14:31:00.005+02:00

Câteva sute de suporteri au participat aseară la o acţiune iniţiată de şefii galeriei cu ocazia Luminaţiei. La stadionul Ion Moina, suporterii au aprins peste 20.000 de lumânări atât la tribuna I, peluză, tribuna II precum şi pe gazon din dorinţa de a comemora toţi "U"-iştii trecuţi în nefiinţă, fie ei fotbalişti, conducători, antrenori sau suporteri. Fanii au cântat "Slavă Ţie Studenţie", "Gaudeamus Igitur", "Pe Valea Someşului" dar şi alte cântece vechi reuşind să emoţioneze întreaga audienţă prezentă la stadion.

La tribuna a II-a s-a afişat un banner imens cu mesajul:

"Au stralucit o viaţă întreagă, adevăratele stele continuă să o facă!"
(via "U" Cluj)

Foarte frumoasă acţiunea suporterilor Şepcilor Roşii. Andrei Marga, propus de Dorinel Munteanu, înainte de plecarea la Steaua Bucureşti, pentru funcţia de preşedinte de onoare al Universităţii Cluj, a declarat că ar fi onorat să readucă spiritul de demult în tribune. Pe vremuri, în tribune nu se avea grija sticlelor de plastic sau a petardelor, suporterii universitari fiind în mare parte studenţi, care la meciuri cântau "Gaudeamus Igitur", stadionul reflecta spiritul studeţiei, nu huliganismul de azi. Ar fi frumos ca de acum echipa "U" Cluj să fie încurajată în acest fel. Merită.

Fitze de Bucureşti, frate

2008-11-01T15:04:00.003+02:00

Azi am dat peste un semi-zeu, pe Internet. Îl cheamă Alex-Aurel, şi principala lui preocupare este să te uimească. Are nişte hobby-uri foarte interesante, printre care călătoriile şi "sporturiile".

Site-ul lui este magic, iar galeria foto este echivalentul Capelei Sixtine.

Sper să fie un Bahoi 2, fiindca aş fi foarte mândru să-l reprezint în analele Internetului.

Accesaţi cu scârbă acest bucureştean, frate.

PS: Este site-ul oficial. Orice alt site despre Alex-Aurel este un fake!

Of, lume rea...

2008-11-01T13:41:00.005+02:00

Absolut penibil. Nu credeam că voi ajunge să zic "Săracul Akon... în ce hal a ajuns".

Dar mai vrem, mai vrem!

(via DeMaio)

Nelamuriri existenţiale

2008-11-01T11:05:00.006+02:00

1. De ce "e bine" să te cenzurezi?

2. De ce e amuzant când un câine se freacă de piciorul tău, dar e enervant când se freacă de el o bătrână în autobus?

3. De ce muzica rock e muzica diavolului?

4. De ce blog?

5. De ce au bărbaţii o oroare de cuvântul ... (oare cum să zic...?) ...re-la-ţi-e?

6. De ce nu poţi spune că "scoţi capu' la aer" fără să stârneşti zambete?

7. De ce trebuie să dai volumul mai încet?

8. De ce trebuie dj-ul să dea muzica MAI tare?

9. De ce sunt exasperanţi copiii când pun întrebarea "de ce?"?

10. De ce au orar magazinele non-stop?

11. De ce întotdeauna lipseşte "acel ceva"?

12. Ce e acel ceva?

13. De ce le e frică oamenilor de numărul ăsta?

14. De ce există tabuuri?

15. De ce ne ferim să vorbim de ele?

16. De ce trebuie să întorci şi celălalt obraz?

17. De ce avea pupăza un colac peste ea? Săraca...

18. De ce bărbaţii preferă "mama iedului"?

19. De ce mi-e jenă cu id-ul meu de mess?

20. De ce nu am bani?

21. De ce e "bine" să mergi la biserică?

22. De ce "nu e frumos" să arăţi cu degetul?

23. De ce "eşti ţăran"?

24. De ce îţi faci cruce când treci pe lângă biserici?

25. De ce "pute locul după tine"?

26. De ce "nu e frumos" să tragi cu ochiul?

27. De ce "ochii care nu se văd, se uită"?

28. De ce respecţi organul, dar el nu te respectă pe tine?

29. De ce "trebuie" să fii cu ochii-n patru?

30. De ce "nu te-ajută Dumnezeu"?

31. "De ce înjuri?"

32. De ce "eşti un prefăcut" ?

33. De ce am scris doar 33?

Asemenea lui Mihai Bendeac (Mondenii), simt că dau în mania numerotării. După ce postul cu cele 99 de lucruri ŞI despre mine m-a marcat, în sensul că mi-a plăcut, acum am simţit să mă exprim, yet again, ca un bun bursuc ce sunt, într-o listă frumos numerotată.

De ce Nike?

2008-10-31T09:21:00.004+02:00

Pentru că Nike are reclame nu doar bune, ci foarte bune. Un exemplu ar fi cea mai proaspătă şi aburindă reclamă la pantofii sport de baschet, ce poartă semnătura LeBron James. Au ajuns la a VI-a ediţie, lansare care a trebuit sărbătorită cu un spot. Iată-l:

(Piesa: Cornershop - Candyman)

Fiindcă plebea cere, iată 99 de lucruri şi despre mine

2008-10-30T13:22:00.009+02:00

Kinky a fost suficient de amabilă să-mi paseze ceva ce m-ar îndemna să scriu iar pe blog. A fost, într-adevar o pauză lungă, dar totuşi încep iar. Aşadar, în ordinea numerelor de pe tricou:

1. Nu-mi place numele Paul

2. Îmi plac toţi prietenii mei şi mă mândresc cu ei

3. Am fumat

4. Nu mai fumez de azi

5. Îmi place să scriu pe blog, dar mi-e prea lene

6. Eram dependent de cola

7. În a 10-a am luat la bord 20kg şi de atunci le tot arunc din mers

8. Scriu corect din punct de vedere gramatical pe messenger

9. Disper lumea că scriu corect din punct de vedere gramatical pe messenger

10. Am facut kickboxing, dar mi-a fost prea lene să mai ţin de el

11. Deseori pe strada sunt confundat cu mine

12. Vreau sa ajung copywriter mare, nu mediu, şi cu atât mai puţin unul mic

13. Îmi place Bucureştiul, frate, şi m-aş muta acolo

14. Constant n-am bani

15. Mi-e lene sa mă angajez. Presupune muncă

16. Dacă nu v-aţi prins, sunt leneş

17. Sunt leu şi mă comport ca atare

18. Urăsc spanacul, salata, şi verdeţurile în general

19. Mă duc din ce în ce mai des în Le General, fiindcă lucrează Vio acolo

20. Îmi place să mă dau cu metroul când sunt la Bucureşti, frate

21. Simt diferenţele dintre beri, ape minerale şi dintre Cola şi Pepsi

22. Deseori în visele mele apare un struţ

23. Îmi plac gadgeturile de toate felurile. Mai ales de felu' doi

24. N-am bani de gadgeturi

25. (vorba lui Bobo) Îmi idolatrizez telefonul, deşi e stricat

26. Nu ştiu cum am putut să trăiesc până acum (din martie încoace) fără laptop.

27. Totodată, nu-mi plac laptopurile

28. Îmi place budinca de ciocolata.

29. Mi se face greaţă de la vanilie

30. Vreau maşină. 4 roţi să aibă, nu contează

31. Doar acum fac şcoala de şoferi.

32. Îmi place Mircea Badea

33. Deşi fizicul m-ar contrazice, sunt pretenţios la mâncare, deşi de multe ori aş mânca şi un bivol fiert.

34. Timp de doi ani şaorma la lipie era amanta mea fidela şi călduroasă

35. Urăsc iarna şi tot ce presupune ea.

36. Când eram mic am intrat cu sania sub un camion. Camionul n-a avut nimic împotrivă

37. Mi-e milă de geamgiii din spatele blocului.

38. Când eram mic aruncam cu pungi cu apă de la balcon

39. Aşa am spart 3 parbrize

40. Am o relaţie foarte stransă cu controlorii RATUC

41. Ei cu mine, nu, că de fiecare dată sunt alţii

42. Am fugit o dată de controlor, iar el fiind o bilă de grăsime a căzut şi şi-a spart nasul

43. După o săptămână m-a văzut pe stradă şi a fugit după mine (tot nu s-a invăţat minte...)

44. De mic vroiam un monitor de 21". Acum mă mulţumesc cu unul de 15.4"

45. Sunt disperat după Grand Theft Auto

46. Ascult muzică toată ziua

47. Practic, n-am nici măcar un fişier cu licenţă pe calculator

48. Cu autobusul asta mă dădeam eu în timpul liceului

49. Mi-e dor de orele de istorie din liceu

50. Urăsc, detest şi scuip în faţă matematica

51. Proful de matematica din liceu se uita cu mine prin FHM, la oră

52. Vreau să ajung în Rio De Janeiro, măcar pentru o zi, sau în Cape Town

52. (53 pentru cei care chiar numără) Sunt glumeţ

54. Mi se spune că sunt glumeţ şi mi se urcă la cap

55. Nu mă ştiu da pe bicicleta şi nici nu-mi place

56. Îmi place mersul pe jos

57. Mă tentează napolitanele din cămară, dar nu cedez tentaţiei

58. Urăsc aurul (Dacă ar fi după mine, la locul 1 în orice, aş da argintul)

59. Scrisul mă relaxează

60. Mă consider un designer ratat, fiindcă nu am tras să intru la facultatea de design

61. De mic vreau să lucrez în publicitate

62. În şcoala generală eram 7 băieţi cu numele de Paul în clasă

63. O dată m-am bronzat cu urme de sutien

64. Tind să am dreptate chiar şi atunci când n-am

65. Când eram mic era să cad din vârful unei macarale turn

66. Beau bere cu tata la meciuri şi injurăm amandoi ca nişte birjari

67. Mama vroia o fată

68. Când era "moda" bandanelor, eu nu purtam că nu îmi cuprindea niciuna capul

69. Nu ştiu, n-am încercat

69. E obsedant numărul ăsta

69. Toată lumea schiţează un zâmbet la el.

70. La apartamentul ăsta stau

71. Vreau să câştig la loto ca să le iau cadouri prietenilor mei

72. Sunt altruist

73. Mi-e milă de bătrâni

74. N-am plâns la Titanic

75. N-am plâns când am căzut de pe o terasă de la etajul 3 pe o terasă de la etajul 2

76. Am plâns când m-am pierdut o dată de bunicu' pe stradă

77. Pe a 4-a am furat steme de la maşini.

78. A fost singura dată când ai mei m-au bătut crâncen

79. Colegul care m-a pârât a fost prima persoană cu care m-am bătut

80. Nu am pierdut bătăi

81. Nu mă mai bat, deşi mulţi o cer

82. Sunt un "U"-ist şi un stelist resemnat

83. Mă duc şi la meciuri la CFR, ca spărgător de seminţe

84. De mic mi-a plăcut să fiu portar. Chiar sunt bun (aproape delicios)

85. Nu cred în biblie

86. Îmi plac hainele de firmă. Când se rup, sunt trist

87. Urăsc să bat covoare

88. O dată am coborât cu covoarele şi i-am dat 10 mii la copilul unui vecin să mi le bată

89. Mă spăl foarte des pe mâini

90. În sinea mea îmi doresc să se prăbuşească un avion în sensul giratoriu din Mărăşti

91. Vreau exact acolo, ca să mă pot uita de pe balcon

92. M-am pierdut, când eram mai mic, în beciul blocului (e imens)

93. Îmi plac ceasurile de firmă, dar nu prea port ceas

94. Butonez excesiv de mult telefonul

95. Am venit pe jos de la Băişoara. O zi întreagă

96. În liceu eram obsedat de Counter-Strike

97. Nu cred în întâmplare (totul poate fi o conspiraţie)

98. La campionatul mondial din '98, când România a bătut Anglia, am făcut baie în fântâna din Piaţa Avram Iancu. Era bere in apă...

99. Când eram mic, mi-era frică de gem şi de dulceaţă

Prost gust românesc, post Euro

2008-06-20T18:53:00.003+03:00

Van Basten isi anunta jucatorii ca vor juca un meci contra Romaniei. Nimeni n-are chef, si la un moment dat portarul Van der Sar zice :
- Baieti, uite ce zic eu, joc eu singur contra Romaniei, si voi mergeti intr-un club, OK?"
Toti sunt de acord. La un moment dat aprind TV-ul si ce vad: 1-0 pentru Olanda, gol Van der Sar in minutul 5! Toti veseli, sting TV-ul si iar se pun pe baute... La capatul celor 90 de minute aprind din nou televizorul si... "Romania 1 - Olanda 1, gol Mutu, minutul 90." Fuga toti la stadion si la vestiare il gasesc pe Van der Saar, disperat, cu capul in maini...
- Ce s-a intamplat, mai Van der Sar?
- Baieti, imi pare sincer rau, am fost eliminat in minutul 6.

Ha! Imi place despre suporterii din ziua de azi. Totuşi, nu mă simt sfânt, căci în timpul meciului, respectiv după meci, am pomenit tot calendarul ortodox şi mamele celor prezenţi într-ânsul.
Să comentez pe baza parcursului echipei naţionale la Euro? Nu ar avea rost. Sunt şi am fost mult prea nervos ca să mai pot comenta pe seama prestaţiei noastre. Mai mult, sunt prea nervos pentru ce am văzut acum două zile. Aici mă refer la articolul din Corriere Dello Sport în care ziariştii italieni s-au umflat în pene ca nişte cocoşi în călduri, acum că războiul s-a terminat. Deloc al lor, desigur. Aici afirmau că "Ar fi fost o insultă adusă fotbalului dacă s-ar fi calificat această sărmană echipă a României". Foarte mult adevăr. Dar să o spunem noi asta! În niciun caz ei, milogii. Mai mult, Donadoni a făcut nişte afirmaţii foarte măreţe într-o conferinţă de presă, printre care chiar îşi exprima încrederea că Italia poate să câştige Euro 2008. Voi depăşi momentul cu diplomaţie şi eleganţă şi voi spune doar atât: mare noroc dacă marchează cu Spania.
Mi se pare tragicomica prestaţia tricolorilor, într-adevăr, dar să se uite ei în curtea lor, fiindcă nu îi văd prea bine în meciul cu Spania. Bancul se pare ca e doar prostul gust românesc, făţiş, alături de care mai se adună şi bancurile pe seama lui Bănel Nicoliţă, care rămâne un jucător cu foarte mult fair-play.
Atât despre România la Euro şi despre alte echipe "mici", precum Italia, care a scăzut cu mult sub ceea ce consider eu decenţă în fotbal.

Hraniti-l pe z00p!

2008-04-26T01:45:00.005+03:00

Sustin hranirea z00pianului z00p, deoarece urmarea hranirii este una normala si umana, totodata, insa aceasta urmare se lasa cu multe sinapse si cu multe idei bune! (Echipa stie de ce!)Ultima creatie marca z00p este o capodopera realizata in contextul Olimpiadele Comunicarii. O urare calda, pascala pentru prietenii (unii ar zice concurenti) de la proba Relatii Publice, dar nu numai! Ideile curg in aceste zile, campania merge, ma rog, propunerea mea de campanie, iar increderea noastra tocmai a atins cote alarmante. Ideea este ca nimic nu pare nerealizabil, o campanie cu ATL parca ar fi fost mult prea usoara avand in vedere libertatea pe care ne-o acorda briefului primit de la Toyota. Multumesc, cu aceasta ocazie Nicoletei, de la GMP PR si Irinei, de la Toyota pentru mult prea minunatul brief!
Pentru a iesi din ceata, puteti consulta blogul echipei . Totusi, iata ce s-a mai intamplat de la ultima mea nascocire pe blog: am participat la preselectie, am picat, cu fruntea sus, primii sub linie, insa printr-o insiruire fericita de evenimente am ajuns in finala, unde am primit un brief de milioane de la Toyota! Putem muta si munti cu ideile pe care le avem pana acum, asta chiar daca nu ne-am reunit in efectiv complet pentru o sedinta de brainstoarceing. Cu aceasta ocazie multumesc Yahoo! Messenger si Orange Romania pentru contul, respectiv abonamentul cu care m-au facut sa pot sa comunic mai bine cu echipa.
Nici nu ma gandeam ca pe cand ma intorc eu acasa z00p ma astepta cu bunatati! Foarte mandru mi-s de "micul" nostru designer! La mai mare, z00p! Doza asta de bere e ridicata in cinstea ta!
Pastele bate la usa, cumparaturile, in mare, au fost facute, urarile urmeaza, iar butelia de vin ma asteapta alaturi de cozonaci.

Uzina trebuie sa aiba productivitate 250%, tovarasi! Cel putin!

2008-03-29T15:08:00.025+02:00

Nivelul de productivitate a crescut aseara datorita unei sticle de Absolut, una de Sangria si cateva beri autohtone, Ursus. Cocktailul meu doua parti Absolut, o parte Cola si o parte Nestea de Fructe de padure, daca tot eram cu pofta de fructe de padure ieri, a dat nastere unor idei bune, zic. Am functionat bine toti, ideea e ca teambuilding la noi a insemnat constructia unei cladiri cu membrii echipei, asadar mot-a-mot, caci am incercat sa ne inghesuim toti in 2 paturi (de alea pe care dormi, nu dinalea cu care te invelesti) de camin. Sweet!!
Sa zicem ca ne cunoastem ceva mai bine acum. Si de acum o sa ne cunoasteti si voi mai bine, asadar iacata-ne:

O echipa bine teambilduita, zic eu. Avem si valoare, pe moment nu ne prezentam oficial, va urma si un post cu prezentarile noastre. Acesta e doar un teasing.
Acum altceva consideram ca fiind mai important. Suntem in stadiul in care tot depinde de "munca mea de copy", adica de capacitatile de inflorire si de inghesuire a minunatiei creatiei noastre in 4000 de caractere.

Sarind din pepsi-n sprite, Festivalul incepe sa se faca simtit, primele echipe, cele care au lucrat pe brief-ul celor de la Trend au prezentat ieri, restul urmand luni si marti, la Vitrina, Reset si Amprenta. La sectiunea creatie, dupa cum bine speculam, au fost doar 5 spoof-uri inscrise in concurs, sunt foarte curios de rezultate.

Zile foarte pline, nopti foarte fara somn, insa cu totii suntem multumiti de rezultate, atat pe planul echipelor fiecaruia, la Festival, cat si la echipa aPRès nous. Ma-ndrept spre a rezolva una din problemele umanitatii: cum sa bagi 4000 in 1.

Tara, tara vrem ostasi? Gata, lasa, nu mai vrem!!

2008-03-26T06:00:00.003+02:00

Am invins! Gasit-am cel de-al cincilea membru. E o membra. Lavinia Ungureanu se intituleaza si cunoaste multe despre multe, chiar si despre multi. Apreciez faptul ca a decis sa sara in pat cu noi inainte ca macar sa stie despre ce e vorba si mai mult, apreciez faptul ca aseara in sfarsit Timisoreana s-a dovedit a fi un contribuitor important la sinergia echipei. Strategia s-a dovedit a fi ceva mai simpla, in linii mari totul a fost clarificat, urmeaza partea de copy... mdea... trebuie sa ma apuc sa formulez frumos, citet si clar totul pentru ca Marius Balaci sa fie incantat, ba mai mult, placut surprins de impecabila exprimare a clujenilor care suntem. Sniff.
Simt oare miros de Gara de Nord? Simt oare miros de kebab sau saorma de Bucale? Eu cred ca simt, deoarece, dupa Lavinia, nasul meu parca nu mai e atat de infundat. Nu stiu ce o fi lucrat ea, nu am observat papusa voodoo, insa pare sa fi functionat. Vorba tampitei reclame la spray-ul acela nazal: LIBERTATEEE!!

Chiar daca... puteau proceda mai usor

2008-03-25T18:18:00.002+02:00

La naiba... e trist... puteau sa inconjoare ala dupa ce au cazut !
Da' nu, batman, batman! :(

Pana cand o sa isi mai faca de cap doamna Luminita??

2008-03-25T01:13:00.004+02:00

Foarte tare! Probabil ca este cea mai buna modalitate de a anunta disponibilitatea unui post liber, o alternativa moderna la Piata de la A la Z. O fi, de fapt, un semn? Oare asa trebuie sa ne cautam si noi al cincilea membru pentru echipa?

Kingdom of Mars or Queendom of Venus ?

2008-03-24T17:45:00.004+02:00

Al cincilea membru sa fie fata sau baiat? Suntem ca niste parinti care se cearta cand nu cad de acord daca primul lor nascut sa fie baiat sau fata. Fetele (adica Diana si Oana) vor baiat din ratiuni pur bagajistice si cafeaistice, pe cand noi (subsemnatul si Viorel) dorim majoritate in echipa, momentan fiind 2-2 scorul. Desigur, unul din argumentele noastre este acela ca fetele fac cafeaua mai buna. Printre altele...
O sa fac precum un antrenor si ii bag in sedinta! Membrul trebuie gasit! Sugestii, oameni buni, sugestii!!
Pana una alta am facut blogul echipei. Intrebare intrebatoare: de ce pute wordpress? Acum ca sa revin la blog, trebuie spus ca de acum vom posta acolo cele mai evenimentoase evenimente, intalnirile noastre si, speram, cel mai eveniment dintre evenimente, gasirea celui de-al cincilea membru. Greu cu sinergia asta a echipei! Acuma... asa e-n tenis! Trebuie sa ne obisnuim.

Here's Johnny!

2008-03-24T15:35:00.002+02:00

Si ce daca am intrat direct in crema fara sa zic macar un bonjour? Imi permit sa intru ca musca in lapte, avand deja un intreg istoric in acest sens. Ca idee de inceput, inainte de a mai abera, trebuie spus ca am decis sa ma inrolez in O.C. . Nu serialul, evenimentul: Olimpiadele Comunicarii. Acesta este unul din motivele pentru care am decis sa cumpar un set de baterii pentru blog si sa il reinviu.
Facultatea se pare ca multe personulitati are, astfel am decis ca 4 dintre noi sa ne unim fortele intru ale Olimpiadelor directie. Am sa ii nominalizez intr-un post viitor, posibil tot azi pentru a le permite sa se gandeasca la un al cincilea membru al echipei. Am ras putin vazand ca majoritatea celor care vor participa la Olimpiade au cam avut aceeasi problema cu al cincilea membru, generic numit "Hamal" / "Facator de cafea". In principiu acestea sunt cele doua calitati pe care trebuie sa le aiba un al cincilea membru al unei echipe. Dar cum ne este caracteristic noua, niste mici profesionisti, vom cauta in continuare cu disperare, deoarece este ultima saptamana de inscriere. In cel mai rau caz o sa ne folosim un coleg care doarme la cursuri si care nu e prea constient ca-i facem poza. Vedeamonos.

Te omori, tragi linie si o iei de la inceput.

2007-07-01T11:52:00.000+03:00

Conditia unui film bun este fara doar si poate sa aiba un inceput bun. Nu doar un inceput adica "Paramount Presents", ci un inceput in sensul seriilor Batman, Razboiul Stelelor, Lord of the Rings, Superman, sau ma rog, orice alte nascociri ale producatorilor care stau comod pe coasta de vest a Statelor Unite. Un inceput bun, pentru o trilogie de exemplu este vital, deoarece stim tendinta de a plasa actiunea partii a treia inaintea partii a doua, ba cateodata inaintea primei parti (vezi Batman Begins). Inceputul trebuie sa fie bun pentru ca o poveste sa fie buna. Cand bunicul tau iti sedea alaturi si iti citea dintr-o carte ca sa poti adormi mai repede si sa ai vise placute cu printese, cai, dulciuri, regate, ursuleti sau orice alt inorog, dragon, balaur la care te-ai putea gandi, nu ai fi vrut ca povestea sa fie plictisitoare, caci, mic fiind, atentia ta era, sa fim seriosi, aceea a unei pisici speriate intr-o camera plina cu lumini. Povestea cu un bun inceput, care iti capta atentia din prima era acea poveste care urma sa o tii minte ani buni.
Inceput este cand venim pe lume, scuipati in viata, sfatuiti sa supravietuim si sa facem o impresie buna. Cui? Cert e ca vrei sa faci o impresie buna, o "figura frumoasa" si sa te descurci, dar inceputul.. e acel moment definitoriu pentru individ. Conteaza contextul in care esti scuipat. Nu e tot una ca esti scuipat intr-o pubela sau intr-un cosulet cu puf. Conteaza daca esti dat de la zero sau daca esti dat de la mai multe zerouri, poate esti dat direct cu un cont, ceea ce ar face supravietuirea atat de plictisitoare pentru tine. Cand pornesti de la zero, hai ca iti poti compara viata cu o aventura.
Doar inceputul conteaza. Conteaza sa stii de unde pornesti, cum si cateodata de ce. Uneori ai vrea pur si simplu sa incepi iar. Ca intr-un joc stupid in care ti-ai dat seama ca ai luat-o gresit, iti dai seama de asta si te gandesti ca trebuie sa mergi inapoi. Dar nu poti. Esti blocat acolo, intre decizia de a merge inainte pe un drum gresit, sau sa te "omori" si sa te intorci de unde ai plecat gresit. Trasa de par dihotomia asta, dar par singurele alternative. Pentru un suflet pierdut sunt singurele doua posibilitati. Poate stii tu alta, o a treia posibilitate, insa pe cand ai sa mi-o spui va fi prea tarziu.
Deja m-am omorat, am revenit de unde am luat-o gresit si tot ce pot sa fac e sa sper ca sansa unui nou inceput, fortat ce e drept, ma va face sa nu o mai iau pe o cale gresita. Pe aceeasi cale gresita. Iti faci un inceput intr-un asemenea fel incat sa crezi ca e infailibil. Te minti si merge: tu chiar crezi minciunile pe care ti le-ai insiruit in gand; o serie de argumente tampite, eronat formulate, dar pe care tu le consideri ca fiind de geniu. Inchizi ochii la tot ce e logic, mergi pe pipaite, faci pasi marunti si speri sa nu te impidici sa cazi in bot si sa vezi cat de fragil esti. Eviti asta, faci pasii marunti, nu te gandesti la nimic, nici la cat esti de fragil, nici la cat de vulnerabil, faci pasii aceia ca si cum ar depinde viata ta de ei. Depinde sanatatea mintala, deci, esti pe-aproape. Inca te afli la acea rascruce de drumuri, stii ca pe undeva ai luat-o, doar iti amintesti, ai suferit, de aia te-ai intors, iar acum o iei pe dincolo.
Te face acest nou inceput sa te simti altfel? Asta speri.

Un blues de iulie

2007-07-01T00:01:00.000+03:00

E ciudat sa incepi totul de la zero. In orice moment al vietii te poti opri si sa te gandesti cum ar fi sa faci, de maine, totul altfel. Un sentiment pe care nu il vrei e indeajuns sa te determine sa te schimbi. E ciudat cum poti sa lasi ceva in urma, ceva sentiment drag, iar de "maine" sa nu mai insemne acelasi lucru ca pana atunci, ba chiar sa il lasi sa dispara complet. Schimbarea ar putea insemna mai mult, ar putea insemna mai putin, ar putea insemna totul, ar putea insemna nimicul absolut. Cum poate lumea sa fie atat de nemultumita indiferent de cat are si sa planga pentru ceva ce nu are? De ce isi doreste cineva ceva atat de mult, considerand ca fara acel lucru este incomplet ca fiinta? Pentru ca pur si simplu nu esti intreg, iar asta te distruge.
Un vis este totul? Il vrei sa fie realitate, cu atata disperare incat aproape iti faci rau. Iti doresti sa devina realitate din toata inima, ai face totul pentru ca acesta sa se implineasca, ti-ai vinde sufletul fara sa stai pe ganduri. Si il vezi cum se stinge. E atat de aproape, e palpabil, dar esti incapabil sa il descrii, esti total legat la maini, nu il poti atinge. Intr-un final s-a stins ca o supernova. O implozie si e gata.
Iti pui intrebari ca fraierul si te astepti sa iti vina raspunsul indeajuns de repede incat intrebarea sa nu te macine, sa nu te manance de viu. Dar raspunsurile nu iti vin si te consumi ca un animal insetat, ca un om al strazii care primeste o masa calda dupa atata vreme, te consumi cu pofta, te doare si ai crede ca iti place.
Inceputul e totul. Pentru mine e un nou inceput. O noua zi din care totul e la fel si totodata e ca si cum te-ai trezi intr-un oras nou. Maine, pot spune cu certitudine ca nu va fi ca azi, cand hotarat-am cu o majoritate zdrobitoare sa las multe in urma. Fara artificii tehnice, fara efecte hollywoodiene, doar ceva nou.
De maine.

Cine sunt? Sprite mi-a raspuns!

2007-06-11T10:50:00.000+03:00

Cand a fost ultima oara cand te-ai intrebat "Cine esti?" si s-a intamplat sa nu ti se dea nici un semn? Ideea este ca trebuie sa stii unde anume trebuie sa indrepti aceasta intrebare, deoarece cineva, acolo, sigur stie cum sa iti raspunda la aceasta intrebare.
Mi-am pus intrebarea si ma gandeam ca mi-e sete, in acelasi timp.. Prea multa munca intelectuala, prea mult m-am consumat. Imi desfac sticla de Sprite meditand in continuare la acesta intrebare macinatoare. Cine esti? Cine sunt?
Fara sa ezite prea mult, divinitatea mi-a dat un semn. M-am simtit atat de.. bine, ca cineva ma asculta, cineva poate sa imi raspunda la aceasta intrebare. Mesajul era unul clar, scris in capacul sticlei de Sprite, usor de inteles, oarecum suparator totusi..

UN MARE NIMIC.

Timz - Iraq vs. Linkin Park - What I've Done

2007-06-08T01:19:00.000+03:00

Intr-adevar o piesa foarte buna si un videoclip pe masura.
Din pacate il poti vedea pe internet, dar pe tv nu, deoarece este interzis. Se pare ca CNA-ul lor e mai nasol!
Iata videoclipul. Ei zic ca este prea "graitor".

Totusi, Linkin Park nu mentioneaza nimic despre George W. Bush, asa ca ei se pot exprima lejer pe televizoarele noastre, cu What I've Done, videoclip ale carui imagini sunt naucitoare.
Orice merge dar nu si Bush